CNA a fost una dintre primele instituţii de cenzură reînfiinţate în România după 1990. Pentru că unul dintre motivele care au iscat fenomenul Piaţa Universităţii era apariţia unei televiziuni libere, până la urmă FSN-ul a cedat şi, în 1992, s-a votat Legea Audiovizualului şi a fost înfiinţat CNA.
Primii membri ai CNA, cei din perioada în care doritorii de licenţe radio sau TV veneau la depunerea cererii de licenţă cu braţele pline, au fost unii dintre oamenii a căror avere a crescut considerabil. Dar, măcar, pe vremea lor parcă nu existau atâtea presiuni politice asupra televiziunilor. Cel care, sub aparenţa unui om de treabă, a introdus cenzura legală şi presiunea constantă asupra posturilor de televiziune a fost Ralu Filip. Ziarist mediocru, om de casă al familiei Păunescu, Ralu Filip a servit cu pricepere interesele celor care l-au pus în funcţie. Pe vremea lui am asistat la prima interzicere a unei televiziuni, pe vremea lui s-a apăsat din greu pedala aberantă a echidistanţei şi echilibrului. Formula găsită de către legislativ şi de către CNA pentru a justifica aşa-zisul echilibru politic a fost condiţia reprezentării proporţionale a partidelor politice în funcţie de mandatele pe care le au în Parlament. Conform acestor principii, CNA pur şi simplu nu permite apariţia unor noi forţe politice şi exclude posibilitatea ca un partid neparlamentar să se poată promova în mod legal. Iar asta se vede cel mai clar prin ceea ce au făcut recent în cazul OTV. Fără a fi un fan al televiziunii cu pricina, crezând chiar că aceasta ar fi trebuit scoasă de pe piaţă de multă vreme, alături de emisiunile de manele ale lui Teo, jegurile promovate de emisiuni de tipul Acces direct sau urletele unor demenţi precum Vadim Tudor, cred, totuşi, că nu mai trăim într-un secol în care o televiziune poate fi interzisă din clare motive politice. Pentru orice contravenţie sau infracţiune, orice televiziune se supune aceloraşi coduri ca întreaga populaţie a ţării. Toate contravenţiile sau infracţiunile posibile sunt incluse în Codul civil şi în cel penal. Restul este supra-reglementare şi, pe alocuri, abuz. CNA nu trebuie dinamitat, napalmizat sau martirizat. CNA trebuie, pur şi simplu, desfiinţat şi înlocuit cu un serviciu de monitorizare a televiziunilor şi de sesizare a justiţiei în cazul încălcărilor legii. Atât. Păstrarea în funcţii a 11 închipuiţi care-şi plimbă vânturile prin comunicate pompoase de presă şi care se cred etaloane ale moralităţii şi profesionalismului nu reprezintă decât o cheltuială la fel de inutilă ca televiziunea publică în forma ei actuală.
„om de casă al familiei Păunescu”. Care? Fratii Lido sau Marele Alb?
probabil „Fratii Lido” (daca te referi la Bobby Paunescu), ca ei aveau televiziune.