Mark Rutte s-a dus la Casa Albă să-i explice lui Donald Trump că europenii nu sunt chiar niște asistați strategic. Și, ca să fie convingător, a început să dea exemple: Italia, România, baze, aeroporturi, avioane, tankere, zboruri comerciale reduse. În dreptul nostru, a spus că un aeroport din București a redus traficul comercial ca să facă loc avioanelor de realimentare americane folosite în operațiunea împotriva Iranului. Iranienii au auzit și ne-au trecut pe lista țărilor complice la agresiune, în timp ce ai noștri n-au știut dacă e bine sau rău. Unii au zis că am fost validați, că suntem relevanți. Alții cred că Rutte ne-a expus din exces de zel, pe modelul Geoană, omul care a fost secretar general adjunct la NATO înainte să se mai facă o dată de râs la alegerile prezidențiale din România.
Rutte a venit cu dovezi de implicare militară, a adus după el planșe pe care i le-a arătat lui Trump. Doar că dovezile, în diplomație, nu se pun pe masă ca la grătar. Se sugerează, se împachetează, se lasă în ceață, nu se pronunță public coordonate, aeroporturi etc.
Geoană al nostru, probabil, pus în aceeași situație și înflăcărat cum îl știm când îl ia geopolitica târâș, n-ar fi dat doar exemplul României. El ar fi venit cu detalii și mai clare. Ar fi spus ce model de avion a decolat, cine a ținut lanterna pe pistă, câte cafele s-au băut în turnul de control, ce general a semnat, ce parole se foloseau pentru comunicarea codată. După care ar fi zâmbit larg, convins că tocmai a făcut diplomație de mare calibru.
Suntem, ca de obicei, între două interpretări. Pentru optimiști, suntem importanți. Pentru pesimiști, suntem importanți într-o discuție care nu trebuia să aibă loc. Momentul Rutte arată că prostănacul nu mai e doar o persoană, ci deja a devenit o funcție. Se poate activa oriunde, la București, la Bruxelles, la Washington. Se pare că boala lui Geoană e contagioasă și s-a răspândit pe oriunde a călcat. În rest, totul e sub control. Adică exact formula pe care o folosesc statele mici atunci când află din televizor ce rol au avut în războaiele mari.
M.T.
Sigur a baut apa dupa bietul prostanac. Zic bietul pt ca l-am cunoscut acum aproape 40 de ani, si era extrem de timid.
Dar parlamentarii nostri cum sunt?
Pl-x nr. 305/2026 este o propunere legislativa de unire a Romaniei cu Republica Moldova, care a trecut de Camera deputatilor, e la Senat !
Sa ne spuna domniile lor ce facem cu Transnistria ? Dar cu Gagauzia, teritoriul autonom? Daca nu am reusit sa suparam prea tare iranienii, macar sa enervam rusii.