Dristor – Cartierul își ia numele de la shaormeria cu același nume, unde s-a oprit ciobanul Bucur ca să-și ia de mâncare după o seară de băut în club. Pe la 1700, tot cartierul se limita la câteva case de târgoveți pofticioși, care se adunau seara la un ayran și-o shaorma de pui cu vită. Voievodul Constantin Brâncoveanu a construit primul drum pavat cu lemn care unea Dristorul de Curtea Domnească, special pentru a ajunge la shaormerie rapid, indiferent de vreme. Unii istorici spun că ciuma lui Caragea a apărut chiar în Dristor, de la un sos iute adus din Levant de negustorii genovezi.
Cartierul Sălăjan – Se numește așa pentru că majoritatea blocurilor cu zece etaje de acolo sunt construite din lemn, în stilul blocurilor tradiționale țărănești din județul Sălaj.
Pajura – Când a venit vremea ca locuitorii din nord-vestul Capitalei să aleagă un nume pentru cartierul lor, au dat cu banul.
Grozăvești – Cartierul a fost asamblat, bucată cu bucată, din conținutul sacoșelor de rafie pe care le primeau de la părinți studenții din provincie. În secolul al XIX-lea, pe locul unde acum sunt căminele erau doar case mici, din chirpici, iar cartofii se prăjeau la reșou direct pe uliță.
Titan – Legenda spune că a fost întemeiat de un voievod din Maramureș care tocmai ieșise din schimbul 2, de la Uzinele „23 August”. Prima capitală a cartierului a fost la Cetatea de Balta Albă, care a devenit ulterior Cetatea de Baltă, Alba.
Aviației – Puțini știu, dar România se numără printre pionierii aviației pentru că a fost una dintre primele țări care au construit un cartier cu acest nume.
Militari – După ce foarte multe cadre militare au fost disponibilizate din armată, s-a demarat procedura de schimbare a numelui cartierului în Șomeri.
Obor – E singurul cartier care are o piață imobiliară în aer liber, unde poți cumpăra case și terenuri direct de la țărani.