Vinerea trecută, la Chișinău, în infotrip-ul organizat în Republica Moldova (15-18 octombrie) de ANAT România, cu sprijinul omologilor lor de peste Prut, am vrut să știu mai multe despre industria ospitalității locale de la șefa Oficiului Național de Turism, doamna director interimar Ana Șandra.
Cîți turiști străini ați avut în ultimul an?
Dacă vorbim despre cifre, avem o creștere de peste 38%, comparativ cu anul precedent, la turismul receptor, și de 21,1% în ceea ce privește turismul intern. Aș mai menționa aici cifrele oferite de Organizația Mondială a Turismului: conform Barometrului Mondial al Turismului, publicat pe pagina organizației, Republica Moldova înregistrează o creștere de 25% a intrărilor turistice în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu prima jumătate a anului 2025. Această creștere o depășește pe cea înregistrată de destinații precum Irlanda și Grecia, care au avut un plus de 15% în prima jumătate a anului curent.
Care a fost strategia de promovare turistică, ce măsuri ați luat pentru a ajunge la o asemenea creștere?
Pentru a ajunge la o astfel de creștere, evident că putem vorbi despre mai multe instrumente pe care le folosim și le combinăm. E vorba despre promovarea prin tururi informative pentru touroperatori și reprezentanți ai mass-media, pe care îi invităm să viziteze țara. În urma unor întîlniri B2B, se pot forma pachete turistice împreună cu destinațiile sau, mai bine spus, cu țările-țintă pe care le tatonăm și cu care lucrăm. E vorba despre tîrguri internaționale, unde facem prezentări gastronomice și vinicole, unde prezentăm țara și unde acoperim cheltuielile touroperatorilor care merg cu noi să-și prezinte oferta, astfel încît aceștia să poată realiza cît mai multe conexiuni, să lucreze cu alți touroperatori din alte țări și să aducă tot mai mulți turiști în Republica Moldova. E vorba și despre parteneriate cu publicații: anul trecut ne-au vizitat Vogue Polska și National Geographic Polonia. Avem parteneriate și cu reviste de bord, precum Wizz Air, HiSky și AirBaltic. Acum purtăm discuții și cu Tarom, pentru a fi prezenți în revistele de bord.
Folosim o multitudine de instrumente pentru a face Moldova cît mai vizibilă și mai atractivă pentru cei care vin să viziteze țara. Le-am numit pe cele mai importante, care dau rezultate. Pentru prima dată, anul acesta, Spania a apărut în top trei al piețelor din care vin turiști să viziteze Republica Moldova. Acest lucru demonstrează efortul de trei ani pe care l-am depus pentru a lucra cu această piață, de a prezenta oferta turistică și de a realiza tururi informative cu reprezentanți din Spania. Evident, e vorba și despre întîlniri B2B și despre participarea la FITUR Madrid, unde sîntem deja foarte activi în fiecare an, unde venim cu oferta turistică a țării și implicăm, de asemenea, diaspora și misiunile diplomatice, cu care avem o legătură foarte strînsă și colaborăm foarte mult. Pot să spun cu fermitate că Ministerul de Externe, prin reprezentanțele sale din alte țări, ne ajută să realizăm foarte multe lucruri împreună.
Totodată, săptămîna trecută, a avut loc reuniunea consulilor onorifici din diferite țări ale lumii, care reprezintă Republica Moldova în țările din care provin. Evenimentul a demonstrat cît de mare este interesul pentru Republica Moldova: am avut consuli onorifici din Indonezia și Singapore (lucru care ne-a surprins, deoarece nu știam că există un asemenea interes acolo), dar și din Canada, Statele Unite și Brazilia – consulul onorific din Brazilia este foarte activ și foarte pasionat de promovarea Moldovei în țara sa.
Așadar, colaborarea cu diaspora și cu misiunile diplomatice, participarea la tîrguri, întîlnirile B2B și tururile informative, press-trip-urile fac ca Moldova să fie mai atractivă și mai vizibilă pentru turiștii care vin să ne viziteze.
Ați menționat Spania. Cu siguranță, una dintre piețele-țintă este și România.
Este, de fapt, piața din care vin cei mai mulți turiști. România e o piață ceva mai ușor de abordat, pentru că sîntem în proximitate, avem aceeași cultură și aceeași limbă. Colegilor din România sau oaspeților din România nu trebuie să le explici prea mult cît de bine este la noi, cît de bine se mănîncă și cît de bine te poți odihni – oaspeții din România știu deja aceste lucruri. Noi continuăm să lucrăm cu agențiile de turism și cu touroperatorii pentru a le face cunoscute cele mai noi oferte. Ca destinație, Republica Moldova este deja destul de cunoscută în România. Poate că mai sînt unele regiuni ale României din care oamenii nu au reușit încă să ajungă în Moldova, dar cu siguranță știu despre ea.
Am remarcat prezența Republicii Moldova la tîrgurile de turism de la Romexpo București, acolo unde aveți un stand deosebit. Urmează ediția de toamnă, care se desfășoară între 19 și 22 noiembrie. Veți fi prezenți și la această ediție?
Noi participăm, de obicei, la ediția din primăvară. Așa au ales touroperatorii și reprezentanții destinațiilor să participe cel mai des. Prin urmare, ediția de primăvară este cea preferată de touroperatorii pe care îi încurajăm să participe la tîrguri.
Am urmărit cu mare atenție prezentarea dumneavoastră și mi-a atras atenția un proiect pe care îl aveți acum în derulare: parteneriatul cu Booking.com, prin care vă propuneți să creșteți vizibilitatea țării în străinătate. Mi se pare un lucru inedit, pentru că, în general, țările care încearcă astfel de parteneriate colaborează cu touroperatori din piețele-țintă. Cum ați reușit să creați acest parteneriat?
Am întîlnit reprezentanții Booking.com la una dintre expozițiile internaționale la care am participat. Piețele-țintă pe care le avem noi erau reprezentate la tîrg, iar ei erau prezenți acolo. Am început să discutăm și am încercat să identificăm conexiunile și modalitățile prin care putem utiliza platforma lor cît mai eficient, în concordanță cu planul nostru și cu agenda de reforme în baza căreia activăm. Luînd în calcul faptul că scopul nostru de bază e promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică, acesta a fost obiectivul primordial pe care l-am urmărit: să promovăm țara și să fim cît mai vizibili pe această platformă internațională.
Booking.com e una dintre cele mai cunoscute platforme pe care oamenii caută cazare. Prin urmare, de ce să nu fim și noi prezenți acolo și să fim cît mai vizibili pentru cei care încă nu știu unde să meargă? Aici aș menționa și proiectul pe care l-am realizat anul trecut împreună cu Wizz Air și colegii de la Agenția de Investiții, intitulat Let’s Get Lost. Un proiect în cadrul căruia Wizz Air aduce un avion întreg de turiști dintr-o anumită țară, fără ca aceștia să știe care este destinația finală.
O surpriză.
Da, o surpriză. Oamenii semnează că sînt de acord cu acest concept și cu această aventură. Anul trecut am primit un avion întreg de turiști din Italia. Inițial, au fost surprinși de destinație, după care s-au bucurat să descopere lucruri pe care nu le știau despre Republica Moldova. Evident că ne-am străduit să le oferim experiențe diferite: să asiste la dansurile ansamblurilor de jocuri populare, să meargă la o pensiune, să viziteze o vinărie. După această vizită, vizibilitatea noastră, respectiv numărul de mențiuni și de vizualizări obținute în urma proiectului, a depășit un milion. A fost un impact foarte mare în ceea ce privește mențiunile în care Moldova a apărut ca destinație care merită vizitată, un must-see.
Dacă ne gîndim la ce îi vine în minte unui român atunci cînd aude de Republica Moldova, probabil că primul lucru este vinul și gastronomia – Moldova, de pe ambele maluri ale Prutului, are, într-un fel, aceeași moștenire culinară, cu specificități locale. Dar ce ar mai fi de descoperit în afară de vinuri și gastronomie?
Aș mai adăuga cîteva lucruri, dar, în primul rînd, aș reveni la gastronomie. Pe teritoriul Republicii Moldova avem șase etnii, fiecare cu specificul său culinar, care nu poate fi găsit pe teritoriul României.
Am auzit foarte multe reacții entuziaste din partea colegilor din ANAT România care au descoperit cultura găgăuză la pensiunea Găgăuz Sofrasi din satul Congaz. Dacă au suficient timp, pot descoperi și bucătăria bulgară, cu tradițiile ei specifice, cu dansuri frumoase și cu un port popular foarte colorat și aparte. Avem inclusiv bucătărie și așezăminte kîrgîze. Evident, avem și ucraineni, iar bucătăria moldovenească este deosebită de la o regiune la alta. Moldova are o suprafață de aproape 34.000 de kilometri pătrați. Toate aceste experiențe sînt concentrate într-un spațiu foarte mic, iar acesta este un avantaj. În doar cîteva zile poți acumula atîtea experiențe cîte nu ai putea acumula în altă parte în același interval de timp. Aici poți combina, într-un timp restrîns, și experiențe culinare și vinicole, dar și experiențe culturale, de divertisment, de aventură și de explorare a naturii foarte frumoase.
Apropo de aventură, există un loc pe care multă lume e curioasă să-l vadă: Transnistria. Cum puteți colabora cu cei de acolo, astfel încît oaspeții care vin în Republica Moldova să poată vizita și această zonă?
Regiunea transnistreană a Republicii Moldova este, într-adevăr, o zonă de interes pentru turiști, mai ales pentru cei care nu au trecut prin experiența socialismului, prin care a trecut întregul spațiu postsovietic. Cei care au trecut prin acea experiență nu sînt neapărat interesați să-și amintească lucrurile astea. Dar pentru cei care vin din alte țări și nu au cunoscut această realitate, vizita poate fi o surpriză, o aventură…
O experiență inedită…
Da, pentru că este ceva mai neobișnuit decît ceea ce pot vedea în alte locuri. Noi avem Biroul de Reintegrare, care lucrează în această direcție: aici vorbim despre conexiunea dintre cele două maluri și despre o integrare cît mai facilă, nu numai a antreprenorilor care lucrează pe malul stîng al Nistrului, ci și despre conectarea mai ușoară a destinațiilor turistice și a pensiunilor de acolo. La începutul anului, am oferit sprijin unei asociații de pe malul stîng al Nistrului, care a participat cu stand la expoziția Moldova Tourism and Travel, desfășurată la Moldexpo. Astfel, asociația și-a putut prezenta oferta turistică.
În același timp, nu putem ignora faptul că, din păcate, nu putem garanta siguranța turiștilor noștri în această zonă. Noi, ca instituție publică, ca instituție de stat, nu putem prezenta această destinație drept una pe care să o recomandăm fără rezerve. Există însă touroperatori din Republica Moldova care își asumă responsabilitatea pentru turiștii pe care îi duc pe malul stîng al Nistrului, pentru a le prezenta destinațiile de acolo. Este un domeniu în care avem cu toții de lucru, pentru a crea conexiuni cît mai bune și mai comode pentru turiștii care vin să viziteze Republica Moldova și care ar dori să ajungă și acolo.
Care sînt planurile de viitor apropiat ale instituției pe care o reprezentați?
Scopul nostru primordial rămîne promovarea Republicii Moldova ca destinație autentică, sustenabilă și atractivă pentru turiștii care vin să viziteze țara. Nu ne promovăm ca destinație de turism de masă, ci ca destinație care oferă autenticitate, specific național, o cultură bogată și o cultură gastronomică și vinicolă deosebită. În același timp, cadrul peisagistic și natural însoțesc și îmbogățesc experiența turiștilor.
Dacă adăugăm aici și turismul de drumeție, care este tot mai căutat în ultima perioadă, precum și turismul ecumenic, vedem că oamenii vor să descopere și să acumuleze experiențe cît mai complexe. De cele mai multe ori, turistul nu vine pentru o singură destinație, vrea să aibă cît mai multe experiențe. De aceea, pachetele turistice sînt formate de touroperatori prin includerea unor destinații vinicole, ecumenice, gastronomice și naturale, dar și a unui traseu de drumeție.
Noi, de exemplu, la Oficiul Național al Turismului, dezvoltăm astfel de trasee. Anul acesta avem cinci în plan, iar o bună parte dintre ele au fost deja realizate. Unul dintre ele l-am realizat împreună cu Fundația HumanDOC. Este al treilea proiect de acest fel realizat de-a lungul timpului și se numește „Drumul Conacelor”. Traseul pornește din satul Piatra, din raionul Orhei. De asemenea, am realizat un traseu, în 2024, „Drumul Dragonului”, tot în regiunea Orheiului. Anul trecut, împreună cu partenerii polonezi, am lansat traseul „Farmecul Nistrului”, între Mărcăuți și Molovata. Acesta poate fi parcurs pe jos. Traseul lansat anul acesta are 24 de kilometri și poate fi parcurs atît pe jos, cît și cu bicicleta. Am adăugat, așadar, și opțiunea de ciclism. Noi înțelegem foarte bine din ce țări vin turiștii care au ca scop principal drumeția. Un turist care merge în drumeție vrea să se oprească undeva să mănînce și să facă fotografii. Aceste lucruri sînt luate în calcul atunci cînd lansăm trasee.
Pînă la sfîrșitul anului vrem să lansăm un traseu la Edineț, unul în sudul țării și unul la Soroca. Acestea vor fi propuse și operatorilor de turism, pentru a fi incluse în ofertele turistice destinate celor care vin să ne viziteze.
Ce le-ați spune românilor care n-au ajuns pînă acum în Republica Moldova și care sînt curioși, dar încă nu s-au decis dacă să vină sau nu?
Cei care încă nu s-au decis pot veni atît prin intermediul agențiilor de turism, cît și pe cont propriu. Sîntem foarte aproape, sîntem ușor de descoperit, nu există o barieră lingvistică, iar încă de la hotar veți fi foarte bine primiți și încurajați să descoperiți tot ce avem mai frumos.
Țara noastră are o carte de vizită binecunoscută: ospitalitatea. Indiferent din ce colț al lumii vine turistul, va fi primit foarte frumos și va pleca, cu siguranță, cu amintiri extraordinare din Republica Moldova.
