Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Angela Merkel, liderul lumii libere la mare

Zoom Angela Merkel, liderul lumii libere la mare

Jurnalul lui Nelu Salvamaru din Costinești (idilă din tinerețe a Angelei Merkel)

Dragă Angela, aflu de la Radio România Actualități că ești bine și că ai cîștigat al patrulea mandat de cancelar. Bravo! Nu știu ce-nseamnă asta și dacă cancelar înseamnă mai sus de președinte de Consiliu Județean, dar mi se pare că muncești prea mult. Dacă rămîneai cu mine în Costinești, în vara aia fierbinte din ’82 cînd ai apărut la ușa mea, în toată splendoarea ta de tînără turistă redegistă, îți garantez că n-ar mai fi trebuit să lucrezi o zi în viața ta, sau poate doar aici în cartier, la aprozar. Ce-ți trebuie ție conducerea lumii civilizate cînd puteam să ne iubim ca doi nebuni, mai ales eu, pentru că o vreme nu mi-am mai luat pastilele și vocile au revenit. Nu știu cîți bani faci acolo, dar țin să te anunț că aici vîndutul de hamsii și fraieritul turiștilor cu șezloangele merge perfect. Știi ce, acum, că mă gîndesc mai bine, mai bine c-ai plecat. N-aveam nevoie de o muiere isterică care să nu muncească toată ziua și să mă toace la cap pe bănuții mei făcuți cu greu vînzînd hamsii și fraierind turiști la plajă. Drum bun, cale bătută, nu meriți un bărbat ca mine! Și dacă vrei să știi, arăți ca o babă, nevasta lu’ Macron ăla arată mult mai bine.

Jurnalul Angelei Merkel (fost, actual și viitor cancelar al Germaniei)

Dragă Nelu, îmi amintesc de tine, cum aș putea să uit? Doar mi-ai scris în fiecare lună, timp de douăzeci de ani, cerându-mi 50 de mărci sau de euro pentru țigări. Concediul din 1982 e cel pe care-l regret cel mai mult. Nu știam că o să trag atâția ani de pe urma acelor nopți de neuitat, când îmi aduceai vată pe băț în șopronul din spatele casei, acolo unde mă țineai ascunsă din cauza șchiopătatului meu discret. Iată că am ajuns liderul lumii libere, cel mai longeviv și de succes politician din Europa, cea mai puternică femeie din lume, și tot trag de pe urma acelor nopți de păcate dulci. Mă refer, evident, la faptul că mâncam vată pe băț, deși eram la regim.

Mă mir cum de nu-mi ceri și acum 50 de euro pentru țigări. Te-ai lăsat de fumat sau ce-i cu tine? Ai fi putut să-mi ceri pentru băutură. Sau te-a descurajat faptul că nu ți-am trimis niciodată nimic?

Nelu, îmi pare rău că am câștigat alegerile. Știu că-n felul ăsta îți va fi greu să mă uiți. Așa cum ai uitat de Martin Schulz, cu care știu că ai avut, de asemenea, o aventură în tinerețe. Știu, din palmaresul tău de votant al lui Dragnea, că-ți plac social-democrații.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • Dacă…

    17 iulie 2018

    Dacă în locul mahmurilor șefi de stat care pritocesc soarta lumii s-ar fi întîlnit la Helsinki căpitanii echipelor de fotbal ce-au pompat bucurie, vreme de trei săptămîni, pe străzile globului […]

  • Pușcăria ca poliție politică

    17 iulie 2018

    Un document scos de Băsescu din vechea lui arhivă neagră arată felul în care inculpaților li se anulează șansa unui proces corect. Asta se face “în conformitate cu dispozițiile articolului […]

  • Nea Delirache

    17 iulie 2018

    Au dat-o jos pe Kövesi, pedestrimea pesedistă voia să plece la casele ei, când s-a auzit Liviu Dragnea: Nuuu, mai stați, lupta abia acum începe! Mai repede depistezi așchii de […]

  • Cum a reușit Klaus Iohannis să despartă calul de porumbel

    10 iulie 2018

    După ce s-a jucat o lună de zile de-a Petrarca, domnul Iohannis a scos-o pe Laura din cărți, spulberînd mitul iubirii eterne. Nu i-a fost foarte greu pentru că acolo […]

  • 11 ani cu revocare

    10 iulie 2018

    “…indiferent cît de atacați am fost, indiferent cît de umiliți am fost în fața societății, în fața familiilor noastre, tîrîți în noroi, fără posibilitatea de a ne apăra…”, zice Kövesi […]