Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Arde-o intelectual și melancolic la castel. La castel, la Arundel

Zoom Arde-o intelectual și melancolic la castel. La castel, la Arundel

În Anglia, după cum se știe, e iarnă tot anul. Doar vara sînt cîteva zile de toamnă, cînd cei din sud ies la plajă, dar nu intră în apă, că dacă li se udă blana de la slip îi trage la fund.

Anglia e locul ideal în care să ții o gagică în cameră toată ziua. Să-i povestești despre Henric al VIII-lea și cota Casei Tudorilor în imobiliarele Evului Mediu, despre Bloody Mary și Elisabeta, despre Shakespeare, despre Gogol și Dostoievski, că, pînă la urmă, poți să povestești despre ce vrei.

Și chiar dacă nu ai gagică, poți să spui că te înfunzi două săptămîni în întunecatul West Sussex ca să-ți termini romanul vieții. Oricum, o să găsești acolo femei, și cînd spun femei mă refer la turiste, pentru că, dar asta o știu și copiii, în Anglia nu există femei.

Arundel e un oraș mic în West Sussex, încărcat de istorie ca un măgar care se-ntoarce de la moară. S-a născut ca port, pe la o mie și ceva, apoi a crescut în ju­rul castelului care timp de secole a fost reședința ducilor de Nor­folk. Cînd ninge, Arundel pare platoul de filmare de la Holly­wood unde se fac filmele de Cră­ciun. E, cumva, o miniatură impunătoare. Străzile sînt atît de înguste încît primarul Piedone n-ar putea să viziteze acest oraș.

De peste tot cade umbra cenușie a castelului familiei Norfolk, a bisericii Sfîntului Nicholas, a Ca­te­dralei, a pușcăriei de la 1800, unde întîlnești azi grupuri de cer­cetători ai fantomelor. Pur și simplu, sînt cîțiva decapitați obraz­nici din secolele XVI-XVII care nu-și găsesc locul pe lumea cealaltă pînă nu umplu de pounds buzunarele municipalității.

Te poți caza cu 30 de lire pe noapte la Miss Anne, la Arundel House – patru margarete întregi, cu toate petalele la locul lor – sau, dacă ai pile la bancă și îți dau credit, la Amberley Castle, la cîțiva kilometri, unde vei simți cum trăiau nobilii secolelor trecute dacă ar fi avut jacuzzi și spa. Nobili care ar fi tras sabia din teacă la primirea notei de plată.

  

Cel mai nou magazin cu de toate din colț de stradă este mai mare cu două generații decît străbunică-ta. Oamenii sînt drăguți, zîmbitori, zici că te știu de cînd le aruncai cu mingea peste zarzavaturile din curte, spun mulțumesc chiar dacă nu cumperi nimic, iar ca să nu pari un ciudat că vrei să bei bere la 10 dimineața (doar ai scris toată noaptea la roman), du-te la The Eagle, unde cîțiva bătrînei au deja la bord, cînd ajungi, trei halbe de nefiltrată produsă la un cottage din apropiere. Dacă intri cu ei în vorbă nu scapi neinvitat la cină – iar pentru asta nu trebuie să le ascundeți că sînteți din România.

De mîncat se mănîncă bine doar micul dejun, pentru că pînă și bucătarilor englezi le e greu să strice ouăle ochiuri și untul pe pîine. Însă, repet, sînt atît de drăguți că mai comanzi un rînd de dulceață.

Pe lîngă englezi, românii muncesc ca sclavii. Nu e zi în Anglia în care să nu fie o sărbătoare. Și cel mai amărît sfînt – din cei care au rămas virgini doar pentru că erau prea urîți ca să pupe ceva sex – are ziua lui de sărbătoare; orașul e cinstit de cîteva ori pe an prin bere, cartofi prăjiți și muzică medievală; orice soldat, de la primul băștinaș căzut în campaniile împăratului Hadrian, pînă la eroul de săptămîna trecută din Kandahar; Shakespeare are un festival pentru fiecare piesă. Așa că nu-i zi lăsată de la Dumnezeul anglicanilor în care să nu vezi fumegînd undeva, peste rîndurile de case, jarul unei sărbători de ceva. Se mănîncă, se cîntă, se bea, iar spre seară fiecare bărbat își adună femeia matoală de pe jos și pleacă fericit acasă.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Toader s-a făcut băiat mare

    17 septembrie 2019

    Aidoma unui copil fugit de acasă și aciuit în Gara de Nord, Toader Paleologu a fost luat sub pulpană de un drojdier bătrîn și hîrșit în rele, dispus să-l învețe […]

  • Călăreții fără cap

    17 septembrie 2019

    Între pusta maghiară și stepa rusească, pe terenul cu obstacole moștenit de la strămoși, România aleargă, ca un cal deșelat de istorie, să prindă din urmă Occidentul. Singura ei certitudine, […]

  • Votul la fără taxe

    17 septembrie 2019

    79.997 de cetățeni români stabiliți în străinătate s-au înscris fie pentru a vota prin corespondență, fie pentru a solicita să voteze la o secție de votare mai aproape de casă. […]

  • Întoarcerea clasei muncitoare în paradisul capitalist

    10 septembrie 2019

    Dacă-n popor se zice că sula nu știe carte fiindcă la școală a stat tot timpul sub bancă și n-a văzut ce se scrie pe tablă, e clar că noua […]

  • Frăția lichelelor

    10 septembrie 2019

    Scaunul de la Cotroceni, scos la licitație în noiembrie, vine cu un pachet promoțional de putere neagră. Serviciile secrete sînt incluse, pot fi cumpărate practic pe nimic doar păstrîndu-li-se șefii […]