Băieţii deştepţi vând curentul direct din mână şi au evitat să-l tranzacţioneze prin Bursa Română de Mărfuri

În a doua decadă a lunii martie a.c., preşedintele Traian Băsescu a declarat că susţine desecretizarea contractelor băieţilor deştepţi din energie. Atât preşedintele Băsescu, cât şi premierul Ungureanu se opun prelungirii contractelor de către Hidroelectrica. Este băiat deştept acel bişniţar care cumpără energie ieftină de la stat şi o vinde la preţuri înzecite persoanelor fizice, mai puţin societăţilor cu capital rusesc. Lista băieţilor deştepţi a reţinut numele lui Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru năstasiot Dan Ioan Popescu, ale lui Tudor Şerban, Ionel Pepenică şi Claudiu Rădulescu, patronii companiei Luxten Lighting, Horia Constantin Bejan, Viorel Gafiţă, Constantin Iavorski, Adrian Chebuţiu, Mihai Tufan, Mihai Anastasescu sau Alina şi Adrian Comşa, finii deputatului PDL Mircea Toader.

Organul care asigură protecţia băieţilor deştepţi este Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), condusă de Iulius Dan Plaveti, omul lui Cristache Rădulescu, baron PDL de Ilfov, şi al ministrului Gabriel Oprea, fost baron de Ilfov, şi de gălăţeanul Petre Lificiu, susţinut de Mircea Toader, liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor. De ani de zile, Bursa Română de Mărfuri (BRM) se zbate să obţină licenţa de operator al unei pieţe centralizate de energie electrică, însă toate eforturile acesteia sunt zădărnicite de surdo-muta ANRE. Legea energiei electrice stipulează că BRM poate oferi servicii de intermediere a negocierii încheierii contractelor bilaterale de energie electrică.

În virtutea acestei prevederi, BRM a depus, în prima parte a lui 2009, o cerere pentru obţinerea licenţei de operator de piaţă centralizată de energie electrică. În septembrie 2010, ANRE a informat că va audita BRM cu privire la modul de organizare pentru administrarea pieţei centralizate de energie electrică, urmând ca Raportul de analiză al cererii BRM să fie supus aprobării Comitetului de Reglementare al ANRE. Începând din clipa aceea se lasă un heblu total peste comunicarea dintre cele două instituţii. Suspendarea comunicării corespunde numirii lui Iulius Dan Plaveti la cârma ANRE, în locul lui Petre Lificiu, care face rocada în postul de vicepreşedinte. Timp de 13 luni, BRM a transmis la ANRE mai multe adrese.

Fost dealer de maşini, iar înainte vreme bişniţar cu terenuri în judeţul Ilfov, împreună cu ministrul Gabriel Oprea, Iulius Dan Plaveti nu catadicseşte să răspundă la nici una dintre acestea. Plaveti este mai obişnuit să vorbească cu un Opel sau să pipăie un Chevrolet decât să comunice în termen de 30 de zile cu reprezentanţii BRM. O sursă anonimă l-a surprins în timp ce-şi freca fundul de botul învârtoşat al unui Chevrolet Aveo. Sursa l-a acuzat de fetişism. Reţineţi faptul că ANRE este o instituţie publică aflată în subordinea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului. Mai reţineţi că Plaveti nu are nici o pregătire în domeniul energiei.

În sfârşit, în decembrie 2011, ANRE se milostiveşte să deschidă gura pentru a informa BRM că nu a răspuns până la acea dată numeroaselor solicitări întrucât şi-a investit energia şi resursele într-un proiect de modificare a Legii energiei electrice. Plaveti şi Lificiu se fac că uită că, până la o prezumtivă modificare de lege, urmată de toate avatarurile parlamentare ale aprobării acesteia, instituţiile publice sunt obligate să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu prevederile în vigoare. Excedată de tertipurile protectorilor băieţilor deştepţi, BRM depune, în noiembrie 2011, o plângere pe adresa Consiliului Concurenţei, privind modul în care sunt încălcate legislaţia concurenţei şi principiile liberei concurenţe de către Ministerul Energiei şi de către ANRE.

Consiliul Concurenţei face jocul băieţilor deştepţi şi nu răspunde capetelor de acuzare formulate. Prin această atitudine, Consiliul se eschivează de la sarcina sa fundamentală, aceea de a asigura libera concurenţă pe piaţa din România. Pe 6 februarie a.c., are loc audierea cu membrii Comisiei şi în prezenţa reprezentanţilor BRM. Plângerea BRM este respinsă de Consiliul Concurenţei la data de 13 februarie. Reţineţi un aspect fundamental: Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului, a fost consilier prezidenţial şi nu întruneşte condiţiile legale pentru a ocupa acest post.