Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Bau-bau alogen sau Claudius Zeul?

Zoom Bau-bau alogen sau Claudius Zeul?

„Ce dacă sînt etnic german? Sînt cetățean român, sînt român. Asta este țara mea, patria mea. Așa cum Sibiul este orașul meu…” După ce a rostit acest statement pe 13 noiembrie la Digi, Klaus Iohannis a promis că va dezvolta toată România asemeni Sibiului, ceea ce probabil că a contat în ziua votului final. Ce contează în continuare este asumarea manifestă a românismului, a patriotismului, a “dreptului pămîntului”. În aceeași zi, candidatul ACL a apărut cîntînd aproape impecabil prima strofă din imn (după ce Ponta tocmai o zbîrcise).

Iată fanionul (tricolor) pe care Klaus Iohannis l-a înfipt în vîrful unei escaladări năucitoare de riposte – periculos xenofobe de o parte și ridicol filogermane de cealaltă – care au gonflat artificial campania electorală.

Expert al tematicii “alogenului” în cultură și societate, Andrei Oișteanu anticipa această situație în articolul Vor alege românii un neamț luteran ca președinte al României?! (Revista 22, 4 aug. a.c.), atunci cînd se întreba: “Ce va prevala în mentalul colectiv? Faptul că Johannis este diferit din punct de vedere etnic și confesional? Sau că majoritatea stereotipurilor care îi sînt asociate germanului sînt pozitive?”. Tot Andrei Oișteanu este cel care avea să răspundă, între cele două tururi de scrutin, în articolul Dezmăț naționalist la PSD: “Cine-a votat străinii, / Mînca-i-ar inima cîinii” (Revista 22, 10 nov. a.c.).

Eșantionînd o zi oarecare de campanie (5 noiembrie), etno-antropologul culege o sumă îngrijorătoare de ziceri publice doldora de incitări la intoleranță etnică și religioasă, din partea aliaților politici ai lui Victor Ponta, a unor instituții conivente (dintre care se distinge BOR) și a lui Victor Ponta însuși (care nu s-a sfiit să insinueze pericolul divizării teritoriale pe care ar implica-o alegerea contracandidatului). Prin inducție, avem motive să credem că o importantă componentă a propagandei – mai mult sau mai puțin oficioase – pontiste a constat în atacuri xenofobe, de la zvonuri alarmiste la glumițe virale insidioase. Andrei Oișteanu vede aici inocularea societății cu “sindromul cetății asediate de străini” și diagnostichează “simptomele unei maladii profunde, care macină organismul pe dinăuntru.” Diagnosticul lui Iohannis însuși a fost mai laconic, atunci cînd a numit toate acestea “cretinisme” (vorbă “urîtă” care i-a pricinuit imediat reproșuri).

Bineînțeles, toate acele manifestări ale unor tribuni și rapsozi de serviciu contra “agentului alogen” Iohannis sînt intolerabile și se cer denunțate ca derapaje majore. Dar merită discutat, fără patimă, dincolo de vreo miză electorală, și exagerările – oarecum în oglindă – ale unui filogermanism poate prea extaziat, detectabil în tabăra pro Iohannis. O seamă de “intelighenți” și de “civici” s-au întrecut să emfatizeze figura Neamțului, a Civilizatorului care pogoară ex machina ca să ne propășească și să ne mîntuie. Stereotipurile pozitive care compun blazonul imagologic al concetățenilor sași și șvabi, în mod natural folcloric, au fost exacerbate pînă la dimensiunile mitologice ale unor Carol I sau Ferdinand.

Iohannis, primul președinte fără –escu în coadă, a pierdut ocazia de fi primul președinte ales rațional, pentru ce este și cum este el individual; nu ca un avatar fantasmatic al vreunui Conducător de legendă. El se așază astfel în siajul lui Iliescu (relaționat oedipic cu Ceaușescu), Constantinescu (construit imagologic ca un Cuza 2) și Băsescu (Țepeș reloaded)… Într-o atmosferă maximizată emoțional de avalanșa mesajelor virale, a apelurilor și ultimatumurilor patetice de pe facebook și bloguri, mulți dintre noi au ratat șansa de a vota cumpătat, “normal”, “bine făcut”; și și-au adus ofranda electorală unui soi de Rege Klaus, de – vorba romanului istoric – Claudius Zeul.

Fără trena exceselor xenofobe sus amintite (de care ar face bine să se dezică), Ponta ar fi avut șansa de a deveni un șef de stat liniar și plat, poate mai conform cu standardul politicianului actual, într-un peisaj european plin de michimauși fără pretenții de grandoare. Dimpotrivă, el ar fi fost prin excelență un politruc (nu Iohannis, care a s-a declarat astfel printr-un act ratat arhi-speculat de adversari); perfect însă într-o Europă a cadrelor și structurilor. Așa, însă, noi nu am ales, ci am învestit simbolic un descălecător europocentric.

A-l dori pe Klaus Iohannis nu pentru calitățile sale personale, ci pentru că e neamț (așa cum îți dorești un BMW sau o centrală Bosch, pentru că sînt made in Germany) reflectă nu doar infantilism politic, ci și o criză de identitate națională ce face straniu ecou complexului de superioritate al celor din tabăra naționalistă. Se întrezăresc astfel toate carențele noastre în cunoașterea “vecinului nostru, sasul” (cum ar zice Vintilă Mihăilescu). Sînt român, știu imnul, sînt la fel ca voi – le spune Iohannis deopotrivă celor pe care îi sperie atavic și celor care îl fetișizează etnic. E o realitate cu care, probabil, ne vom deprinde plan, liniar, europenește, în anii viitori.

PS Aș fi vrut să vorbesc un pic despre “mîndria de a fi român”, clamată pe omniprezentele panouri cu motive fitomorfe. S-au zis multe despre ea, mai puțin faptul că acest “mîndru” este adaptarea acelui “proud” tot mai în vogă pe ambele maluri ale Atlanticului. Paradoxal, “mîndria de a fi român” ne-a fost importată, pe cale globalizantă, din patria McDonald’s-ului. Dar, despre asta, în Jurnalul viitor…

3 comentarii

  1. #1

    Nu avea cum să-mi scape ironia profundă a expresiei “Expert al tematicii “alogenului” “, când este vorba de nepotul lui Leonte Răutu. Este deliberată sau e umor involuntar?

  2. #2

    Sună caraghios, dacă trunchiezi. Era vb de “tematica alogenului în cultură şi societate”. Sper că AO are destul umor şi pt. stîngăcia mea, şi pt. maliţia ta.

  3. #3

    Ce tare!!

    Abia astept jurnalul viitor! Ala cu ‘mandria de a fi roman’.

    Cred ca in noul matrix, al lui ‘arbeit macht frei jeguri fraiere’, unii dintre noi (printre care ma numar) or sa inceapa, in sfarsit, sa desluseasca un desen coerent in chestia aia obscura si scandaloasa cu ‘geniul romanesc’…

    Pacat ca, probabil, va fi prea tarziu.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Norocul rîmă-n soarele cu pete

    13 aprilie 2021

    Norocul rîmă-n soarele cu pete precum un porc umflat cu diamante, cum l-aș ademeni-n vîrtej și pante spre cocinile sfinte să se-mbete, frică îmi e să nu ne creadă plante […]

  • Boala băncii nebune

    13 aprilie 2021

    România a împrumutat săptămîna trecută 3,5 miliarde de euro de pe ceea ce Guvernul numește „piețele externe“. Aceste piețe puteau să fie și interne, fiindcă ele reprezintă, de fapt, băncile-mamă […]

  • Prizonierii lui 5%

    13 aprilie 2021

    936.864 de români au votat, în decembrie 2020, cu alianța USR-PLUS pentru Senat și 906.965 de cetățeni români au votat cu alianța USR-PLUS pentru Camera Deputaților. Nici măcar 5% din […]

  • Rugăciunea preafrumoasei blondine către jandarmul călare pe situație

    6 aprilie 2021

    Motto: ,,Nu pot, nu pot, fată mare, Că mi-e murgul slab de șale“ Stimată și iubită, în veci, Jandarmerie, te rog să-mi pui cătușele și mie. Și fiindcă disperarea mă […]

  • Miracolul prostiei românești

    6 aprilie 2021

    Pentru o clipă s-ar fi putut crede că Iohannis revine din lunga stare vegetală, că transformarea dulapului în om, pe care alchimiștii au negat-o veacuri la rînd, se petrece chiar […]