Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Căldurile de odinioară

Zoom Căldurile de odinioară

De fiecare dată cînd m-am dus în vizită la Ștefan Bănulescu s-a întîmplat să fie și vară, și cald. Prima oară, îmi făceam lucrarea de diplomă în care unul dintre capitole era despre el, idolul meu dintre scriitorii români. Îndrumătorul lucrării mele, profesorul Eugen Simion, mă sfătuise să mă întîlnesc cu autorul Cărții Milionarului, pe care pînă atunci îl văzusem numai pe stradă. Locuiam în același cartier, ne salutam, adică eu îi dădeam bună ziua, iar Bănulescu, politicos, îmi răspundea. Pe atunci publicasem doar în Vînătorul și pescarul sportiv, povestiri despre pescarii din Medgidia. De unde era să știu că Bănulescu, pescar și el, citea revista și-mi ținuse minte numele? Și cînd am ajuns la el în apartament, în loc să-i pun eu lui întrebările pe care le învățasem pe de rost, mă trezesc că Bănulescu, despre care auzisem că e un tip neîncrezător și scump la vorbă, mă întreabă dacă mergeam la pescuit. Da, îi zic. „Scrieți, cumva, la revistă?” Am recunoscut că scriam. Cînd Bănulescu mi-a spus că trebuia să încerc și la o publicație literară, noroc că stăteam pe un scaun, căci mi se înmuiaseră picioarele de emoție. Cum afară era cald, chiar dacă se însera, el începe să-mi vorbească despre vipiile de altădată, pe care nu le cunoșteau decît oamenii de la cîmpie, cei care umblaseră în picioarele goale prin țărîna fierbinte a drumurilor de țară. Cu tot respectul, mi-am permis să-l contrazic. Asfaltul progresului din Medgidia îmi arsese tălpile în copilărie, ca o tigaie încinsă, în timp drumurile de țărînă erau ca o mîngîiere, ce-i drept, cam fierbinte.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Vulpea cu clopoțel

    19 februarie 2019

    Cu tirbușonul în mînă, am încercat zilele trecute să extrag tîlcul unei întîmplări hazlii povestite de un amic proaspăt întors dintr-o excursie prin secuime. Cazați la cabana unui pădurar care, […]

  • Cam pioană

    19 februarie 2019

    Laura Codruța Kövesi doarme acum somnul neliniștit al urmăriților penal, învelită cu pătura otrăvită a prezumției de nevinovăție. Judecata publică a început să parcurgă etapele torturii, de astă dată cu […]

  • Asistații de la SRI

    19 februarie 2019

    Ovidiu Marincea este un fost lucrător din presă, la Realitatea TV, apărut de nicăieri ca jurnalist și dispărând apoi la fel de repede în negura care e foarte probabil să-l […]

  • În așteptarea atletului lui Dumnezeu

    12 februarie 2019

    A fost nevoie ca un parcagiu italian să se metamorfozeze în medic, pe pajiștea cu fătuci mioritice producătoare de silicon, pentru a vorbi de seninătatea criminală cu care am acceptat […]

  • Adevăratul nume al Laurei Codruța Kövesi

    12 februarie 2019

    Pentru o țară de mărime medie, îndepărtată și înapoiată, binecuvîntată de un dumnezeu amnezic, irigată de rîuri fără pești, locuită de oameni fără obraz, poluată de vorbe, ocolită de autostrăzi, […]

romania100