Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Castelul corbilor cu inel în cioc

Zoom Castelul corbilor cu inel în cioc

Pînă la difuzarea ultimului sezon din Game of Thrones, fanii înrăiți ai serialului își pot alina așteptarea făcînd o excursie la Hunedoara, pentru preview-ul unui castel medieval care nu arată cu mult diferit față de reședința personală a lui Jon Snow. Nu vor vedea acolo dragoni care scot flăcări pe nări, însă corbii cu inel de aur în cioc de pe blazonul Corvinilor seamănă destul de bine cu poștașii zburători dintre Westeros și Wall.

După ce-ai lăsat mașina în parcarea permanent aglomerată, o să înaintezi anevoie, depășind mulțimea amatorilor de selfie cu castelul, spre podul din lemn, odată mobil, și poarta de acces în curtea interioară. Acolo unde, dacă ai noroc, o să te întîlnești cu niște cavaleri prinși în focul luptelor cu săbii, topoare și scuturi, în aplauzele domnițelor. Dacă ai și mai mult noroc, ghid prin castel o să-ți fie Ioan-Daniel, hatman și guild master al Cavalerilor de Hunedoara, un fel de Nicu Covaci de la Phoenix îmbrăcat nu în piele, ci în uniforma alb-albastră a ordinului.

Cel mai spectaculos castel medieval al României își începe povestea în 1409, cînd Voicu, reprezentantul unei familii nobiliare locale, primește în posesie, pentru merite militare deosebite, de la Sigismund de Luxemburg, o fortificație de care acesta nu mai avea nevoie și se apucă s-o extindă. Băiatul lui Voicu, Ioan/Iancu de Hunedoara, guvernator al regatului ungar și voievod al Transilvaniei, duce lucrările mai departe și transformă o parte din cetate, din structură militară de apărare, în spațiu rezidențial pentru sine și ai lui. Pe la 1480, pe timpul lui Matia Corvin, fiu al lui Ioan și rege al Ungariei, cel care a desăvîrșit opera arhitectonică a tatălui și bunicului, castelul era comparabil, ca amploare și fast al recepțiilor, cu curțile regale din vestul Europei.

Ce-a mai rămas acum în interior, după incendii devastatoare și secole de paragină, din castelul ale cărui turnuri construite succesiv de proprietari, în diverse stiluri (gotic, gotic tîrziu și renascentist), arată super-spectaculos pe dinafară, sînt niște săli cu bolți în arc frînt și fresce abia vizibile, cîteva încăperi sărace în mobilier, dar bogate în îmbrăcăminte de domnițe și trofee de vînătoare, o cameră de gardă în care sînt expuse instrumentele de tortură la mare modă în epocă și o temniță în care condamnat la închisoare pe viață e un manechin. Interpretarea conform căreia ușile mici de înălțime dovedesc statura scundă a oamenilor timpului este falsă; de fapt, acestea au fost proiectate așa pentru umilirea oaspeților străini, nevoiți să-și plece capul la intrarea în sala în care îi aștepta stăpînul casei.

În incintă se mai află o fîntînă adîncă de 28 de metri, a cărei celebră legendă spune că unor căpetenii otomane căzute în prizonierat la castel li s-a promis eliberarea dacă o sapă. După 15 ani de săpat în piatră seacă, nefericiții dau de apă, dar rămîn prizonieri și scrijelesc pe ghizduri “Apă aveți, dar inimă nu”. Adevărul istoric sec, citibil, în araba veche, pe inscripția de pe contrafortul capelei e că un anume Hassan a fost “prizonier la creștini, în cetatea de lîngă biserică”. Myth busted.

Vizitînd Castelul Corvinilor te simți ca-ntr-un Game of Thrones românesc, cu atît mai mult cu cît, în drumul spre castel, treci prin cartierele mărginașe ale Hunedoarei, un Winterfell ușor urbanizat. O altă moștenire arhitectonică a orașului care poate fi transformată în muzeu și loc de filmare: distrusele blocuri muncitorești și furnalele fostului combinat siderurgic ar fi decorul perfect pentru următorul sezon din The Walking Dead.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Toamnă electorală

    22 septembrie 2020

    Precum o bostană cu genunchii sparți, geaba număr zile: joia muri marți, sîmbăt-am pierdut-o vineri la un tîrg, miercurea îmi pare babă dată-n pîrg ce-a visat că-i cloșcă într-o zi […]

  • Ambiții politice la virusul ucigaș

    22 septembrie 2020

    Duminică, 27 septembrie 2020, agentul electoral COVID va stabili o ordine șchioapă a puterii pe următorii patru ani. E cel mai imparabil caz de democrație nereprezentativă din istoria modernă, neprevăzut […]

  • Școală, școală, vrem postaci!

    22 septembrie 2020

    Și, așa cum ni s-a promis, a început școala. În cele mai sigure, normale și deosebite condiții, asigurate cu înțelepciune și operativitate de către Guvernul României, înțelept condus de către […]

  • Spovedanie

    15 septembrie 2020

    Sunt gol de sentimente ca o biserică, toamna, cînd nunțile toate s-au veștejit și fosta-mi iubită se joacă de-a doamna cu șeful ocolului din Maglavit. E-un schimb valutar între grauri […]

  • Cea mai profitabilă afacere de pe pămînt

    15 septembrie 2020

    Nici să fi înviat Spiru Haret nu s-ar fi discutat atît de mult despre școală. Coronavirusul a trezit-o un pic la realitate. A pălmuit-o, cît să clipească mirată, și a […]

Cele mai citite