Cum era să-i dau un șut Afroditei, dar m-am abținut

Am ieșit la alergat în parc. Proastă mișcare. De-abia am apucat să fac vreo trei pași și două bestii nervoase s-au repezit la mine de sub o bancă, gata să-mi sfîșie șireturile. Combinate, nu cîntăreau mai mult decît un adidas de-al meu. Totuși, asta nu le-a împiedicat să facă scandal și dramă, ca Dana Budeanu pe Facebook. M-am oprit de frică să nu calc pe vreuna din greșeală și s-o transform în papuci blănoși de casă, dar fiara nu voia să se potolească și începuse să-și ia limba în gură cu unul din șireturile mele. Panicată, a apărut și o cucoană cu pălărie și buline care a început să li se adreseze jivinelor: „Afrodita! Atena! Potoliți-vă, dragă, ce-aveți? Afrodita, lasă-l pe domnul în pace! Nu ți-e rușine?!“. Stăpîna zeilor a tropăit mai tare din șlapi, iar Afrodita și Atena s-au întors scheunînd sub bancă, cel mai probabil ca să-i dea raportul unui bichon pe nume Zeus. „A fost foarte bine că n-ați fugit, că astea sînt nebune. Vă sfîșiau de viu!“ Am rîs și-am plecat mai departe cu gîndul că Afrodita mi-a băloșit un șiret și Atena și-a făcut nevoile pe o bordură pusă de Negoiță. S-au stricat și zeii, nu doar stațiunile de pe litoral.