Pe 29 septembrie, președintele Klaus Iohannis înființa Comisia prezidențială pentru Proiectul de țară. La un an distanță, pe 28 septembrie, președintele emitea o nouă decizie prin care modifica decizia inițială privind Comisia Prezidențială. Prin această nouă decizie, forma finală a comisiei era stabilită la 25 de membri, persoane independente și membri ai partidelor politice. Din partea partidelor politice, în comisie erau câte doi reprezentanți ai PSD, doi ai PNL, doi de la UDMR, doi de la ALDE, doi de la PMP și doi de la USR. Pe lângă aceștia mai erau integrați în comisie 11 membri „persoane independente“, printre care academicianul Ioan-Aurel Pop, Cristian Pârvulescu, Lucian Croitoru, Valentin Lazea, Vasile Pușcaș, Dan Dungaciu și alții. De remarcat că printre cei 25 de membri ai Comisiei prezidențiale pentru Proiectul de țară se numără doar două femei: Gabriela Drăgan și Daniela Nemoianu.
Președintele Iohannis
ne anunțase încă din 16 decembrie 2015, la un an de la alegerea sa ca președinte, că lucrează intens la un proiect de țară. La momentul respectiv, domnia-sa spunea că „România Educată“ va fi proiectul de țară. Dar n-a mai fost să fie. „România Educată“ a devenit un simplu proiect, iar la proiectul de țară, denumit pe site-ul președinției și „Proiectul de țară al președintelui Klaus Iohannis“, se tot lucrează din septembrie 2016, fără nici un rezultat palpabil.
În martie 2018,
președintele îi anunța pe investitorii americani din AmCham că îi așteaptă să se implice „prin idei și soluții și în legătură cu Proiectul de țară pe care îl voi supune unui proces de consultare publică în lunile care urmează”.
În urma acestei declarații prezidențiale, Cațavencii a făcut o solicitare de informații către biroul de presă al Președinției, cerând lămuriri: în ce stadiu se află elaborarea proiectului de țară, când va fi acesta supus consultării publice etc., etc.
La această solicitare, biroul de presă al Președinției a răspuns, printre altele: „Proiectul de țară se află în faza de redactare, fiind deja integrate cele patru contribuții tematice ale grupurilor de lucru din cadrul Comisiei prezidențiale. Acest document de viziune în privința Proiectului de țară va fi făcut public în următoarele luni, iar ulterior va fi lansată o largă consultare cu societatea civilă, mediul de afaceri, mediul academic, partenerii instituționali. După finalizarea acestui proces de consultare publică, documentul va fi definitivat prin prisma observațiilor și propunerilor formulate”. Răspunsul biroului de presă a venit la finalul lunii aprilie 2018.
Reținem din ambele
citate formularea „lunile viitoare“. Este foarte drept, vorbind despre lunile martie-aprilie 2018, că este la fel de posibil ca „lunile următoare“ să fie și mai, iunie, iulie, august sau septembrie 2018, cum se poate să fie vorba și de septembrie 2019, și aceasta fiind o lună care urmează lunilor de la începutul lui 2018, iară nu le precedă.
Totuși, deși în aprilie 2018 Proiectul de țară al președintelui se afla în faza de redactare, acesta nu a fost supus dezbaterii publice nici până astăzi.
Ultima întrunire a Comisiei prezidențiale
a avut loc pe 16 octombrie 2017. Asta spune destul de multe despre graba pe care o devedește președintele în propunerea unui astfel de proiect.
Iar România are nevoie de un proiect pe termen mediu și lung, pentru a se putea dezvolta coerent, pentru a putea pune toate partidele să adere la un astfel de proiect, oferind un scop comun, predictibilitate și ceva mai mult decât gargara aferentă fiecărei campanii electorale.
Construirea de autostrăzi nu este un proiect de țară, ci o etapă de parcurs. Achiziția de armament scump din SUA, Germania și Franța nu este un proiect de țară. Schimbarea unui guvern nu este, de asemeni, un proiect de țară. Înființarea sau desființarea unei secții a unui parchet nu este proiect de țară. Numirea Laurei Codruța Kövesi în fruntea Parchetului UE nu este un proiect de țară.
În programul său electoral
din 2014, Kluas Iohannis vorbește despre posibile elemente ale unui proiect de țară. Lucruri care, puse cap la cap, ne-ar da o viziune mai amplă asupra viitorului acestei țări.
Regionalizarea și descentralizarea, reforma instituțiilor administrative, investiția în sănătate, demografia, parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate europeană. Toate acestea sunt teme atinse în programul electoral, dar ignorate complet de președinte în ultimii cinci ani.
Este extrem de trist. Să nu găsești timp, în cinci ani de mandat, să deschizi discuții serioase pe temele astea…
Cu siguranță, Proiectul de țară al președintelui Klaus Iohannis nu va ieși în dezbatere publică nici în zilele care au mai rămas din luna iulie și nici în luna august a lui 2019. Probabil nici în septembrie. Ne vom trezi cu el pe post de program în campania electorală, prin octombrie. Nici vorbă de dezbatere publică, însă, ci doar de campanie, în urletele entuziaste ale unui Rareș Bogdan, ale unui Ludovic Orban sau ale unei Raluca Turcan. Practic, timp de cinci ani, președintele se va fi folosit de resursele instituției prezidențiale pentru a-și pregăti campania pentru al doilea mandat. Ăsta da Proiect de țară.
Pacat ca acest articol destul de bun este manjit de mentionarea faptului ca sunt doar doua femei membre in comisia prezidentiala pentru proiectul de tara. La ce bun, cata vreme femeile au aceleasi drepturi, conform legislatiei in vigoare in Romania?
Primul Neispravit al tarii!! nu a plecat in Germania ca el nu mai e german decat cu numele!! si asta o stia si familia lui de l-a lasat in urma. In Germania ar fi fost pe listele de ajutoare sociale. Primul Neispravit al tarii!!