În ultimul lui roman, ruso-francezul Andreï Makine se întoarce la tema succesului său, aceea despre dubla identitate, dar complicînd lucrurile mai mult decît în Testamentul francez. A făcut adică o reconstituire istorică despre nemțoaica Ecaterina a II-a, care a ajuns împărăteasa Rusiei, și a ambalat-o în povestea unui regizor de film, un rus cu rădăcini nemțești, care a făcut o fixație pentru țarina nimfomană. Ca și Makine, Oleg regizorul se documentează vreo 15 ani ca s-o înțeleagă pe împărăteasa care i-a făcut să se certe pe contemporani, numărîndu-i amanții, și pe istorici să se contrazică dacă era o autocrată luminată sau o sadică desfrînată imperială. Nenorocirea lui Oleg e că vrea să facă un film despre Ecaterina cea Mare pe vremea cînd cinematografia era o afacere de stat în URSS, și atunci are de-a face cu cenzura politică. Periat și ciuntit de istoricii înspăimîntați că ar putea da drumul reabilitării țarinei care i-a omorît pe țărani și l-a dezmembrat cu patru cai pe Pugaciov, filmul ajunge un avorton, iar singura satisfacție a lui Oleg e că măcar nu l-a regizat el. Cînd dispare cenzura, în Rusia capitalistă a lui Elțîn, Oleg o transformă pe imperiala Cati în personajul unui serial de televiziune – după rețeta aducătoare de bani: sex și sînge –, fiindcă la fel cum n-a izbutit să învingă cenzura politică, nefericitul regizor nu rezistă nici noii cenzuri, cea economică.
Întorcîndu-se la romanul popular, fără fasoane postmoderniste, Makine face, în O femeie iubită, un tur de forță strălucitor și convingător, de la Iluminismulà la russe al Ecaterinei la democrația și capitalismul à la Elțîn, din noua Rusie. O întoarce pe toate fețele pe țarina prietenă cu Voltaire, care și-a căutat toată viața marea iubire, schimbînd bărbații pînă le-a pierdut șirul, în timp ce urmărește tribulațiile regizorului care caută și el ceva, filmul vieții sale, într-o Rusie care se occidentalizează tragi-comic, lepădîndu-și tradițiile sau aducîndu-le prin falsificare la zi, încît pînă și pravoslavnica vodcă devine de nerecunoscut.
Andreï Makine, O femeie iubită, trad. Daniel Nicolescu, Ed. Polirom, 2013.