„Nu cred că mă spăl pe dreapta după ce am dat mîna cu Ronaldinho“, zicea Emil Boc, fîșnețul jucător de la Cluj. O vorbă de pus în poză! Edilul napocan (doar din politețe, desigur, fără să-și aleagă mai inspirat cuvintele) a renuvelat unul dintre marile complexe ale fotbalului românesc, născut de pe vremea cînd ai noștri se rugau de adversari să facă schimb de tricouri.
Băi, la o adică, ce mare sculă o fi și Ronaldinho ăsta? Ca dovadă, în simpatica șușanea de la Cluj, echipa Allstars a lui Ronaldinho abia a reușit să obțină un chinuit egal, 12-12, cu selecționata antrenată de mister Neluțu Sabău. Cam atît despre trecut.
Despre viitor numai de bine. Ai noștri tineri încearcă să se desprindă de traumele unui trecut problematic. Măcar din declarațiile puștanilor de la Under 21 & Under 19 reiese că n-au atîtea complexe în fața granzilor, așa cum aveau bătrînii. Au tupeu! Merită apreciat acest aspect pozitiv. Desigur că pe teren, la firul ierbii, se mai complică un pic treaba. La orice nivel de vîrstă, din infinite motive, o reprezentativă a României va porni cu șansa a doua în fața Spaniei. Nu-i nimic, mergem înainte! Mai important este că tinerii noștri încep să depășească, încet-încet, complexele bătrînilor, fără nici un fel de mișto.
Merită apreciat modul prin care selecționata noastră Under 21 s-a apărat compact, strămoșește, în fața invaziei hispanice de la Bratislava. Un pic de luciditate ne-a lipsit, dar va veni și aia, sîntem convinși. Se va împlini și acest ideal al nostru din veacuri, stabilit fiind faptul că tinerii din ziua de azi au un tupeu demn de apreciat. Ține de responsabilitatea celor din generațiile mature să nu le mai bage în cap niște clișee vechi, generatoare de alte frustrări.
Ne fură arbitrii. Explicabil, asta face parte din fișa postului oricărei echipe de arbitri. Tinerii jucători români au cotă de piață nedrept de mică. Păi, ce să-ți fac eu, băiatule? Cine te-a născut român și nu englez sau măcar sîrbo-croat? Cluburile românești din Superliga nu lasă tinerii să se exprime la adevăratul lor poletențial. Băi, dragii moșului și dragi copii, depinde doar de voi cum vă impuneți. Și așa mai departe.
Rămîne discutabilă și regula privitoare la obligatoriul jucător Under 21. E o vorbă veche, tot din bătrîni: valoarea nu așteaptă numărul anilor.
Și mai departe, arc peste timp și spațiu, între meciul de gală de la Cluj și meciurile selecționatei Under 21 din Slovacia, avem un vis, ca fanatici suporteri români: ne-am dori ca Sava, Borza, Tavi Popescu sau Louis Munteanu să-i depășească într-o zi, prin performanță, pe niște – să zicem – Lobonț, Raț, Adrian Ilie sau Adi Mutu. Le cerem scuze tuturor celorlalți tricolori pe care nu i-am nominalizat. Hai România!
730 de vizualizări
