Social-democrații s-au întors la masa coaliției, jucând partitura politicianului responsabil, dar puțin supărat și decis să-și spele imaginea în lacrimi de crocodil. Au și pus niște condiții, cu toate că problema cea mare nu are a face cu ce decizii va lua Guvernul, cât ține de deciziile ce se vor lua pe ici, pe colo, prin organizațiile din teritoriu. Cu alte cuvinte, revenirea la masă ține mai mult de un respiro absolut necesar, în care PSD trebuie să-și regăsească direcția. Nici împăcarea și nici ruptura totală de PNL-USR nu erau soluții, cât timp PSD nu are soluții pentru sine.
Grindeanu ar vrea, dar nu prea poate. Dacă ar fi existat o unitate de partid, sau măcar o marjoritate care să aibă direcție, congresul ar fi avut loc așa cum era planificat, în septembrie. Asta nu se va întâmpla, însă, pentru că, deși se află în fruntea partidului, Sorin Grindeanu nu are o majoritate în teritoriu. De altfel, nimeni nu pare să aibă, astăzi, o majoritate, criza internă din PSD fiind mult peste criza financiară și socială. Apariția lui Titus Corlățean în postura de candidat ce se vrea salvator nu e nimic mai mult decât un rezultat al unor frustrări, nicidecum o soluție pe care greii partidului să o agreeze. Este, dacă vreți, o pisică arătată lui Grindeanu, în sensul că acesta nu are de ce să-și închipuie că poate să rămână șef de partid pe baza lipsei vreunui adversar. Desigur, Corlățean lucrează, sapă și promite, însă e departe de a-i avea în tabără pe greii care contează. Băieții din Ardeal, de la Bistrița sau Hunedoara, de exemplu, îl susțin, însă o fac exact în acea logică în care trebuie să existe un echilibru – sau să nu existe o majoritate – până când e identificată o soluție viabilă. Faptul că Titus Corlățean adună în preajma sa o groază de balamale – până și Ponta, zice-se, i-ar face cu ochiul de la distanță, la pachet cu cei câțiva apucați suveraniști din partid – îl transformă într-o non-opțiune, incompatibilă cu nevoia de reformă.
Greii partidului încă analizează. În timp ce nici Grindeanu și nici Corlâțean nu par și nici nu sunt capabili să coaguleze o majoritate, tătucii stau în expectativă. Sforari de top precum Mihai Tudose, Paul Stănescu sau Lia Olguța Vasilescu, ca să dăm doar câteva nume din tabăra căutătorilor celei de-a treia variante, stau și analizează. E clar că nu Sorin, dar parcă nici Titus. Ar trebui cineva care e tânăr, cinstit, educat, ba chiar social-democrat – care să nu ducă partidul în direcția patriotardă –, însă așa ceva nu e ușor de găsit. Și asta cu atât mai mult cu cât dinozaurii ar vrea un window dressing, un tinerel școlit pe care să-l pună-n geam și să-l poată întoarce cu cheia, urmând ca linia a doua să conducă, de fapt, chestiune care în PSD chiar ar însemna o reformă. Mă rog, o schimbare cel puțin. Printre numele luate în calcul ar fi Bogdan Ivan sau Victor Negrescu, ambii în marja a 40 de ani și cu o carieră și funcții destul de solide. Problema e că unul nu vrea, că nu lași pasărea de pe gardul din Bruxelles pe aia din geamul biroului din Kiseleff, în timp ce al doilea are deja cheia trasă de acasă. Și nici măcar de domnul Radu Moldovan, cel care l-a împins spre politica mare, ci de nimeni altul decât Vasile Dîncu, mentorul pe parte școlar-intelectuală. Or, aici se cam complică treaba, căci una e să te aibă în grijă un lider de județ și alta Dîncu, un dinozaur la fel de bâtrân și experimentat ca aceia care se văd conducând din linia a doua.
Ș-apoi, mai e și Bucureștiul. Primăria Capitalei e o miză mult prea mare ca să nu conteze în economia internă. Sondajele venite recent pe bandă rulantă îl dau, desigur, pe Băluță câștigător, dar numai în ecuația unei improbabile non-alianțe dintre PNL și USR. Or, asta complică întregul joc al pariurilor interne, al calculelor despre cine cu cine se lipește. Așa că mai bine să treacă alegerile de la București, că pariul pe un cal încă dinaintea cursei nu-i tocmai un sport în PSD. Și-apoi, cine știe, până la primăvară poate că lucrurile vor fi atât de rele cu Guvernul, că PSD ar putea chiar să-și revină în sondaje. Căci, dacă un lucru e clar, revenirea lor în coaliție ține de nevoia unui respiro intern, nicidecum de o implicare activă în tras căruța înainte. Vor urma, cum se zice, niște luni fierbinți cu vreme rece, perioadă în care, sub pretextul criticii constructive, vom asista la încă o ciondăneală clasică între băieții și fetele de la masa cu ciolanul. Reforma poate să mai aștepte.
2.297 de vizualizări
Trebuie DESFIINTAT aceasta gasca de escroci infractori dovediti cu dosare penale , si interzis in Romania prin lege! Toti din PSD sunt mult prea periculosi pentru viitorul tarii sa mai fie lasati pe la Putere!
Dacă bucureșteanul vrea haraci și pe gazele scoase prin dos, pentru că dezvoltare (!), să-l voteze pe briantinatul Baluță, vechi combinagiu de spiță pesedistă, întinzător de sinecuri pe bani privați, campion al digitalizării cu hârtii scanate, starostele locurilor de parcare pe câte-o atenție, acolo, tăticul celor care vor să trăiască, să muncească și să iubească nu doar în sectorul 4, ci în toată urbea lui Bucur!
„…ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica….” Si PSD o sa ramana, asa, constipat, pana cand va ajunge mic, mic de tot !Cu cat amana mai mult, (schimbarea, iesirea de la guvernare), cu atat va deveni nesemnificativ.O anexa userista.