Viața în portul englez Hull al anului 1859 e o aventură foarte periculoasă pentru individul nevoit să trăiască aici, acum. Ca străin trecător prin oraș, ți se pot întîmpla chestii extrem de neplăcute, potențial fatale, și doar mergînd pe străzile mizerabile unde colcăie localnici zdrențăroși și violenți, darămite intrînd în vreuna dintre cîrciumile sordide, populate cu fețe abrutizate de îndelungatul consum de alcool ieftin. Cineva s-a încumetat însă s-o facă: la o masă mai retrasă, dr. Sumner, felcerul irlandez dat afară din armată pentru participarea la un jaf ordonat de un superior corupt, se servește pierdut, hăituit de amintirile trecutului recent, dintr-o sticlă de Laudanum, înainte de îmbarcarea pe Volunteer, o balenieră care se pregătește de drum spre apele înghețate ale Nordului. Ce nu știe doc e că vasul a fost deja condamnat să plece într-o călătorie doar dus: soarta i s-a pecetluit cînd proprietarul a decis să-l sacrifice pentru încasarea asigurării. Bacșișuiți corespunzător, căpitanul și secundul au acceptat să ducă la îndeplinire dezonoranta misiune prin care își trădează echipajul și meseria: vor scufunda corabia și se vor întoarce cu eventualii supraviețuitori salvați de cealaltă navă a armatorului care pescuiește în zonă.
Niște săptămîni mai tîrziu, abia tolerat la bord de agresivii grupului, Sumner alternează puținele ieșiri pe punte cu lungile escapade din cabină, din poziția culcat în pat după doza de opiu. Vînătoarea de foci și balene la minus 20° C nu-i o croazieră de plăcere, ba poate deveni chiar o expediție de explorare a scurtului spațiu dintre viață și moarte. Starea morală și-așa precară a marinarilor se deteriorează și mai mult cînd, la un consult mai amănunțit, Sumner descoperă că cel mai tînăr membru al echipajului a fost sodomizat. Pînă să-l convingă să-l dea în vileag pe făptaș, puștiul e găsit strangulat. În momentele lui de luciditate, doctorul dependent de Laudanum îl suspectează pe harponistul-șef Drax, specialistul în ucis (nu numai) balene, o brută analfabetă care știe să numere doar pînă la 10. Lire. Nu mult după ce lui Drax i se pun cătușele pe mîini, Volunteer eșuează conform planului printre banchize și se duce la fund lăsîndu-i pe pasageri naufragiați în Nord, fără prea multe provizii și speranțe ca să treacă nevătămați prin teribila iarnă polară. Mai amenințătoare decît foamea, urșii și stihiile naturii sînt însă imprevizibilele reacții ale omului împins de conjunctură pe culmile disperării. Mai ales dacă e în sevraj.
Gheață, sudoare, grăsime, sînge. Înghețat și strălucitor, murdar și plin de suferință, The North Water combină cadrele de documentar arctic cu atmosfera doom and gloom din romanele lui Dickens. Întunecimea culoarelor strîmte sau a cabinelor înghesuite contrastează violent cu imensitatea albă a zăpezii, exact ca sentimentele contradictorii ale conflictului interior dintre binele și răul din fiecare. Un conflict extrapolat în confruntarea dintre cel care, animat de un dram (în cazul de față, și în sensul de masculin forțat de la dramă) de umanitate, încearcă să salveze vieți și ticălosul care le ia, doi indivizi reprezentativi pentru societatea timpului lor. Perioada victoriană, o epocă amorală și crudă dominată de frică și durere în care, pentru că empatia și altruismul nu s-au inventat încă, primează instinctele. A man got to do what a man got to do.
The North Water, 2021, dramă victoriană despre supraviețuirea în condiții extreme și într-o societate sălbatică și profund coruptă, creat de Andrew Haigh după romanul omonim al lui Ian McGuire, cinci episoade de 54-59 de minute, difuzat original de BBC, disponibil pe HBO Go.
