Alina Mungiu-Pippidi a câștigat alegerile, dacă nu știați. Din eșarfa care-i încolăcește gâtul iese o voce groasă care dă indicații și trasează noua ordine națională. Trebuie făcut așa, trebuie făcut pe dincolo, altfel, vorba arestatului Hrebenciuc, am cam belit-o, boss.
De 18 ani cel puțin, Alina Mungiu-Pippidi are impresia că pune președinți. Da, da. În 1996 a copiat ideea „Contractului de 200 de zile” din campania lui Bill Clinton după „Contractul cu America” al republicanilor Newt Gingrich și Richard Armey, i-a pasat-o lui Emil Constantinescu și a clamat victoria. Nu că n-ar putea umple singură un stadion, în locul zecilor de mii de oameni care l-au susținut benevol pe ratat, dar parcă era prea mult și atunci.
În 2004 iar. Pentru că lansase „Coaliția pentru un parlament curat” și se agitase corespunzător, a lăsat să se înț’eleagă că fără domnia sa Băsescu n-ar fi ajuns președinte. Poate are dreptate. Pusă-n balanță cu un milion de buletine de vot eventual fraudate, va înclina oricând balanța de partea domniei sale.
Acum iar. „În acel moment am decis că societatea civilă asupra căreia am o influență, orizontală și prin persuasiune, nu altfel, și eu personal, o să facem tot ce putem […] să îl apărăm pe cât posibil pe KJ de această conspirație ticăloasă prin demascarea ei și să ne promovăm agenda noastră, cum am făcut și în 2004, prin aceste alegeri.” Ați înțeles, da? Domnia sa și societatea civilă asupra căreia are influență au decis soarta acestor alegeri. Puteți ieși sute de mii în stradă să țopăiți cât vreți: e suficient ca Alina Mungiu-Pippidi să pășească olecuță mai ferm și v-a dat pe toți cu roatele-n sus!
Nu e, probabil, ultima dată când AM-P se va erija în lider al eterogenei mase învingătoare. O face pentru că i se permite și pentru că nimeni nu-i spune nimic. La victorie merge. Singurul care i-a tăiat-o a fost Traian Băsescu, în 2004. Dar așa e el, mai ingrat.
În 1996 a primit, ca recompensă, șefia știrilor TVR. Tii, ce ploaie și ce vânt, ce manipulare ordinară, ce cenzură de cea mai joasă factură… După un circ ieftin în care s-a desființat oficial „telefonul roșu” dintre TVR și Președinția României, locul acestuia a fost luat de celularul roșu. Încins de atâtea apeluri și directive asumate.
Cum spuneam, în 2004 ingratul tiranic n-a mușcat, n-a sinecurat. Dar suntem în 2014, cine știe.
Nu, nu știu ce urmărește Alina Mungiu Pippidi, poate doar satisfacerea unui orgoliu chiar mai mare decât…
Dar dă semne că și această simplă auto-idolatrizare se va lăsa cu sânge. Căci, într-un acces de incomprehensibilă violență, a început să amenințe poliția și jandarmeria cu represalii: „[…] onor conducerii poliției și jandarmeriei din București și Cluj. Aflu că ne-ați făcut poze vineri și duminică și vă pregătiți să sărbătoriți victoria democrației prin amenzi noi. M-am informat personal de toate numele celor care au condus în acest interval și vă promit că dacă nu puneți pozele pe foc și nu înțelegeți odată în ce continent trăiți, să nu vă întrebați de unde vă vine, și nu peste mult timp. Tineret, lipiți foaia de ziar din România liberă de joi pe ușile adecvate, să nu spună cumva că nu au știut că nu își pierd vremea pe Internet.” Trec peste acest plural rubensian al majestății „ne-ați făcut poze”. Dar, totuși asta vrea doamna Mungiu-Pippidi să instaureze drept Românie a lucrului bine făcut? O Românie în care oricine sună pe firul scurt, află numele unor polițiști și jandarmi aflați la datorie, și îi amenință după aia cu represalii?
Cucoană, gata, ce-i prea mult e prea mult. Way prea mult. Aibi decența și dă-te jos de pe „tineret”-ul revoluționar, că-l deșeli dracului!
Daca ajuta cu ceva, pe pagina ei de wikipedia scria ca este one of the most prominent social activists in post-comunist Romania. Acum nu mai scrie asta.
Excelent!
Femeia asta are darul de a intruchipa, intr-o singura persoana, toata pacostea pe care au adus-o aceste ultime saptamani asupra acestei tari.
Imi aduc aminte ca si in 2012, dupa instalarea la putere a „conspirației ticăloase”, era supra-plina de sfaturi binevoitoare pentru USL, pentru care „isi punea la bataie toata credibilitatea” in fata oficialilor UE (citat aproximativ). Sper ca n-o face din nou. Sau, cine stie, poate i-o fi ramas niste credibilitate in plus?
Imi amintesc cum si-a arogat pana si regia scenetei „Draga Stolo” , dar premiul s-a dat interpretului. PS: Cum cine,……. Dosia dragilor !
De cate ori vad acest specimen pe sticla, ca doamna nu pot sa o numesc, cu prea multa carne pe ceafa, imi vine sa vomit. El, specimenul care nu este nici femei nici barbat, ci la genul neutru, ar putea reprezenta tot ce e mai urat si hidos pe acest pamant.
Nu este capabila sa produca nici macar un cent plus-valoare.
Fiindca nimic nu stie sa faca in afara de vorbe fara valoare.
Cu gatul infasurat in diverse carpe, ca sa-si ascunda slanina acumulatala, participa la toate sindrofiile unde onorific este invitata. Va imaginati ca cel mai tare ii plac alea cu bufet suedez, unde poate manca cat doreste si lua si in gentile mari din musama cu care umbla.
Cheia intelegerii personajului Mungiu-Pippidi: “cum facem sa provocam cat mai multa suferinta majoritatii”. In situatia noastra majoritatii romanestii.
Observati:
– sprijina segregarea ungurilor, dar integrarea tiganilor
– deplange nationalismul dar nu si comunismul sau capitalismul
– combate ortodoxia in fata catolicismului, crestinismul in fata mahomedanismului sau budhismului
– cere conducatori pro-“occidentali”, dar dupa ea a fi pro-occidental inseamna sa sustii bombardarea unei capitale europene in apararea unei mafii musulmane extrem de prolifice in materie de trafic de droguri, persoane, armament, organe
– interesele legitime ale populatiei romanesti in Ardeal sunt “sensibilitati romanesti”
– interesele ilegitime ale colonistilor si deznationalizatilor sunt drepturile milenare ale maghiarilor
– anti-imperialismul, dorinta de libertate nationala devin “radicalism provincial”
Daca i se poate aduce o acuza majora “national-comunistului” Nicolae Ceausescu e ca a permis aparitia unor astfel de neo-comunisti ca sa zicem asa post-marxisti.
Chiar poate fi luat in serios acest specimen care, in curand, din cauza sutelor de kilograme, va deveni patruped?.
Cel mai mult ma tem sa nu apara noi cohorte de revolutionari cu patalama. Revolutionarii votului din 16 noimbrie. Alte figuri rubensiene.
Mai fratilor AM-P este un soi de femeia cu barba de la circ, eu zic sa renuntam draq la avioane, fregate o pun pe ea stajerul patriei, ca mai avem un pic si il bate si pe Superman. Cat despre interese financiare la mijloc, nevoie de preamariere sunteti rai…..
Pentru mine, imaginea cu doamna aceasta plina de nume, A.M.P., va ramane cea de pe holul Parlamentului cand mergea tantos si apasat(tocurile pocneau metalic ) in fata micului premier Boc urmat de mareea de pedelepre. Era imaginea unei rate lesesti care-si conduce mandra puii la apa!