Frumoasa poveste de dragoste și bussines a lui Hildegard Brandl

Prin buclele bătrânului neurolog Leon Dănăilă, dacă te uiți cu atenție, o vezi pe tânăra Hildegard, aflată ceva mai în spate, locul trei la Senat din partea PNL în București.

Ea a lansat, după ciorditul “Îndrăznește să crezi în România!”, actualul slogan al PNL: “Inainte, România!”, atât de simplu și de îndrăzneț încât, pentru forța aerodinamică a mesajului, i-a mai dat jos din diacritice.

Hildegard stă însă pe lista PNL în locul unui alt candidat. E vorba de Dragoș Anastasiu, patron Eurolines, un băiat care până acum nu a făcut politică. Nu cu mâna lui, deși amprentele sale stau mărturie pe clanțele fiecărui ministru al Turismului din ultimii 15 ani.

Dar Hildegard Helene Brandl este

partenera lui Dragoș Anastasiu. Și fac și afaceri împreună. “Într-o vale romantică, nu departe de orașul medieval Sighișoara, se află stațiunea Valea Verde. Am creat în micul sătuc Cund un loc special pentru oaspeții noștri. Dragostea pentru natură, legătura puternică cu Transilvania rurală, capacitatea de a crea o atmosferă liniștitoare și relaxată și pasiunea pentru mâncarea bună sunt principiile esențiale care ne călăuzesc în aventura noastră”, semnat: Ulrike și Jonas Schäfer, Hildegard Helen Brandl și Dragoș Anastasiu. Așa vorbesc cei doi și asociatul lor despre afacerea de la Valea Verde.

Împreună, cum spuneam, Anastasiu și Hildegard depun mult efort. Spre exemplu, fac efortul de-a aduce oameni de afaceri români din străinătate înapoi în țară, prin proiectul Re-Patriot, condus de Marius Bostan, cel care deține site-ul de extremă dreapta Inliniedreapta.ro și cel care a fost câteva luni ministru tehnocrat la Telecomunicații.

Asta așa, ca să nu se mai întrebe unii: da’ de unde până unde au găsit-o peneliștii pe Hildegard asta? Iată de unde, prin cunoștințe, mai întrebi în stânga, în dreapta, în linie dreaptă.

Anastasiu a fost prima opțiune

a PNL, însă partidul Alinei Gorghiu a trebuit să se mulțumească, în final, cu Hildegard, omul lui Anastasiu. Sau femeia lui, cum ar zice mulți.

În momentul în care PNL-ul umbla disperat prin țară după candidați, Dragoș Anastasiu a fost pe lista scurtă de oameni de afaceri de succes care să facă parte din noua generație de politicieni de dreapta. A fost acolo, a fost aproape, a fost cât pe ce. L-au dat deoparte când în partid au început să circule poze în care Anastasiu e la grătar cu Nicu Gheară. Situația s-a complicat dramatic pentru Anastasiu în aprilie, când trei dintre firmele sale – Europabus, Eurolines, Danubius – au început să fie investigate de Consiliul Concurenței.

Dragoș Anastasiu merge prin țară

și conferențiază pe la tot soiul de evenimente. Sub costumul de om de afaceri se ascunde o pițipoancă media disperată după expunere și publicitate. Mi-l imaginez pe Anastasiu visând în ascuns la postul de asistentă la Capatos.

Lansează Mihail Neamțu o carte, Anastasiu e acolo să vorbească, se ține un congres al oamenilor de afaceri, el este acolo să vorbească despre business. Amuzant este că povestește mereu cât de greu este să faci business în România. Zic amuzant pentru că acestea trebuie să fie povești din auzite, din moment ce Anastasiu a fost consilier pe la toți miniștrii Turismului, începând cu guvernul Deceneu și terminând cu Boc și Ponta. Se zice că a slujit-o pe Udrea cum numai un om care crede în sclavie poate s-o facă, iar pe Grapini a făcut-o să creadă că vorbește cea mai frumoasă limbă română dintre oamenii vii, la egalitate cu Andrei Pleșu.

În toate guvernele, Anastasiu a fost

acolo, ajutând, băgându-se în seamă, știind când să-și înăsprească limba sau când s-o lase mai catifelată. Dar, cel mai bine, să vă dau un exemplu: imediat după instalarea tehnocraților, când nu se uscaseră încă flegmele pe reverele lui Ponta, Anastasiu iese la atac, și dă cu tehnocrații de pământ: “Este diferit față de cum colaboram cu guvernul Ponta, unde ne întâlneam o dată pe lună și unde Ponta era la fiecare întâlnire, iar implicarea lui se făcea simțită. La guvernul actual, premierul Cioloș a spus că nu are sens să participe la întâlniri pentru că suntem noi (antreprenorii – n. red.) cu zona economică. Ne-a pus cap la cap cu Costin Borc și a zis: faceți voi. Este mult mai mult «faceți» decât «mă implic eu să fac»“. La alegerile din primăvară se arăta descumpănit, nu știa cu cine să voteze: “Eu de principiu sunt de dreapta și pentru prima dată chiar nu m-am decis încă. Trebuie să recunosc că pe Coaliția pentru dezvoltarea României am colaborat extraordinar cu un partid de stânga. Am colaborat bine la nivelul lui Ponta, Teodorovici și ceilalți. Pălăria jos, n-am ce să le reproșez”.

Cu câteva săptămâni în urmă,

Dragoș Anastasiu are un cu totul alt discurs, e scârbit de “ăia vechi”, ăia care au condus până acum țărișoara asta. Sub interogativul titlu “Când vă opriți?”, Dragoș Anastasiu își declamă disperarea față de cei care au condus până acum România și pe care, cu modestele puteri, după cum am văzut, i-a slujit și el: “Să contribuim ca România de acum înainte să se dezvolte și să nu mai crească după ureche și, în același timp, să-și regăsească încrederea în sine, dar nu bazată pe populism și promisiuni deșarte sau periculoase, ci pe profesionalism și cinste. (…)

Dar pentru asta este nevoie că unii SĂ SE OPREASCĂ, să apăsăm butonul «reset» și să pornim de la capăt cu oameni proaspeți și principii redobândite. Într-o ierarhie de valori care duce la respect și încredere reciprocă. HAI CĂ SE POATE!”.

Printre acești oameni proaspeți se găsește și el, trăgând de sfori cu hărnicie pentru ca, într-un viitor guvern PNL, Hildegard să ocupe postul de ministru al Turismului.(M.R.)

Antreprenorii români, printre cei mai săraci din lume

Hildegard Helene Brandl, apariție exotică și puțin răducioiană pe scena politică românească, a fost prezentată și s-a autoprezentat alegătorilor drept un antreprenor și arhitect român de succes. Este, așadar, un om pe picioarele sale, care are propriile afaceri, nu trăiește din mila statului și nici din a altora. Nu este un asistat social, nu este un blamabil bugetar, ci este un liberal pursânge, genul de ființă superioară care și din piatra seacă ignorată de etatiști poate extrage bani.

Ăsta este gardul electoral pe care s-a lipit afișul cu leopardul antreprenorial HHB. Înăuntru, însă, se află declarația de avere, forma supremă a sincerității fiscale a unui candidat, demnitar sau funcționar public. Din declarația de avere depusă de doamna Brandl în vederea înscrierii în cursa electorală înțelegem că singurele venituri realizate de către speranța liberală în 2015 însumează 12.000 de lei, de la firma de arhitectură pe care o deține. Asta înseamnă, dacă ne permiteți un sumar calcul matematic, fix 1.000 de lei lunar.

Dacă asta înseamnă să fii antreprenor și arhitect de succes, adică să câștigi, cu totul, mai puțin decât salariul minim pe economie, atunci înțelegem și ce caută doamna Brandl în PNL și, mai ales, câtă nevoie are de salariul ăla de parlamentar. Dacă atât câștigă de mai mulți ani, trebuie că-i este așa o foame… (P.A.H.)