Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Garda de onoare a Cristinei

Zoom Garda de onoare a Cristinei

Nu eram prieten cu Cristina. Ne cunoșteam și cam atît. Am văzut-o cîteva zile la revista Contemporanul, în 1986, unde venise să facă corectură.

Pe atunci, tatăl ei, Cristian Țopescu, venea la petrecerile anuale ale pronosportiștilor de la revistă, care aveau un soi de campionat al jurnaliștilor. Dădea fiecare cîte zece lei, în banii de atunci, după fiecare etapă, încercînd să ghicească la 1, X, 2, deși cam toți nu se duceau la loteria statului să-și încerce norocul. În afară de cei din redacție mai era cîțiva din afară, printre care și Țopescu. Celebrul comentator de televiziune fusese trecut pe linie moartă. Cristina cred că terminase de curînd facultatea. Nu făcea pe fiica tatălui ei și nu-i plăcea la corectură. Așa că într-o zi s-a ridicat de pe scaun și ne-a spus că treaba asta nu era pentru ea. A corectat totuși paginile care îi fuseseră repartizate și, la sfîrșitul programului, ne-a anunțat că nu mai vine, ca să nu ne încurce.

În 1989 am aflat că fusese arestată fiindcă încercase să plece fără pașaport la mama ei, în Germania. Cristina era cu șase ani mai mică decît mine. Frumoasă și delicată, ai fi zis că nu prea știa ce vrea, dar la o adică spunea ce crede cu aceeași franchețe care tatălui ei îi adusese necazuri.

Am revăzut-o după 1989 la televizor. La fel de frumoasă și cu aceeași privire blînd-optimistă, dar care devenea scrutătoare cînd Cristinei i se părea că ceva nu era în regulă. Cînd o vedeam vorbind cu invitații, mă uitam la emisiuni mai mult de dragul ei decît ca să aud ce ziceau invitații cu care stătea de vorbă. Aflu acum că pleca de la posturile de televiziune unde era angajată fiindcă nu respecta linia politică a acelor posturi. Adică, pe scurt, Cristina Țopescu credea în noblețea acestei meserii și nu era dispusă s-o sacrifice ca soldat în fustă al vreunui post TV.

Cu cîțiva ani în urmă, Cristina Țopescu m-a invitat la emisiunea ei, ca să vorbim despre soarta nenorocită a cîinilor fără stăpîn din București, care ajunseseră marii infractori și criminali ai Capitalei. Aflasem că ea era activistă pe bune pentru salvarea cîinilor fără stăpîn, în timp ce eu eram doar autor de articole de opinie despre ceea ce auzeam că ar fi fost una dintre marile afaceri ticăloase din București, pe spinarea maidanezilor. Dar cum n-aveam date de încredere, i-am refuzat invitația și am sfătuit-o să vorbească cu cei care adunau căței de pe stradă, ca să n-avem noi doi aerul de păreriști, chiar dacă amîndouă cățelele mele fuseseră abandonate de niște oamenii lui Dumnezeu care se plictisiseră de ele.

Cristina avea aceeași voce caldă de fată inimoasă pe care i-o țineam minte de la Contemporanul, cînd fuma mult, cred că mai mult decît mine, ardea cel puțin două pachete de “Carpați”. Cristina s-a prins de ce i-am zis nu – miza era prea mare ca să tragă un cartuș în perna părerilor. Am aflat acum că ținea în casă mai mulți cîini și că se certa cu stăpînii de adăposturi, care o făceau să i se încleșteze fălcile de indignare.

Cîinii Cristinei au păzit-o și după ce a murit. Doi au căzut la datorie, ceilalți patru au supraviețuit, aproape morți de foame. Nu vreau să par mizantrop, dar, cînd a murit, Cristina Țopescu a avut cea mai devotată gardă de onoare din cîte se pot imagina.

Citeşte mai multe despre:

2 comentarii

  1. #1

    Este primul articol referitor la d/soaraTopescu fara sa fie oportunist si sa desfinteze memoria dansei.Frumos scris si cu un ton usor amuzant ,dar real.
    In Romania deranjeaza omul curat ,drept si sincer.Se promoveaza omul gol ca si credibilitate ,sinuos si mojic ,lingau si cu mutra de borfas ,frumos imbracat.Indiferent de sex
    Va multumesc.

  2. #2

    Superb articol Sincer, obiectiv, si nostalgic, si amuzant, si afectiv…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Coronavirusul, pseudonimul penibil al ciumei

    25 februarie 2020

    Arta a cochetat cu moartea la Carnavalul din Veneția pînă cînd măștile fascinante și grotești pe care turiștii și le-au tras fericiți pe meclă au fost înlocuite brusc cu o […]

  • Coronapirus

    25 februarie 2020

    Cel mai nou, puternic și neașteptat aliat al Opoziției e acum coronavirusul, care vine din Italia, pe vechiul drum al romanilor, să ia în stăpînire ce a mai rămas, după […]

  • Guberniul său

    25 februarie 2020

    „Poate dumneavoastră aveți treabă și noi vă reținem!“ Asta i-a spus un ziarist președintelui Iohannis luni, când acesta din urmă limitase numărul de întrebări pe care le puteau pune ziariștii […]

  • În căutarea țăranului pierdut

    18 februarie 2020

    Prin anii ’90, șoseaua dintre Craiova si Calafat purta la gît în plină iarnă salbe de potîrnichi și de prepelițe, care spre a nu fi detectate pe cîmpul înzăpezit de […]

  • Instinct primar

    18 februarie 2020

    Partidele bătrîne se închină la chipul cioplit al primarului. Și PSD, și PNL se prosternează la picioarele acestei divinități păgîne. Au primari mulți pe care vor să-i păstreze fiindcă fără […]

Cele mai citite