În ce priveşte absorbţia fondurilor europene stăm foarte bine, adică cel mai prost din UE. Cum ar zice signor Vanghelie, ăştia care ne conduce nici să fură fondurile europene nu ştie. Şi dacă tot nu ştie, ne-am gîndit să venim puţin în ajutorul viitorilor biznişmenari cu fonduri europene. Şi o să facem o critică constructivă, cum ar zice nişte politicieni.
Cadru general, cu parfum şi iz penal
Într-o lume normală, iniţial se identifică o problemă, apoi se caută o sursă de finanţare şi abia apoi se întocmeşte un proiect, pentru ca în final, în baza proiectului, să fie accesate fondurile cu care urmează să fie rezolvată problema respectivă. La noi treaba e pe dos: vînătorul de fonduri europene, înarmat cu un model de proiect, stă şi aşteaptă să apară anumite linii de finanţare pe diferite domenii. Apoi, ştiind că se dau bani, porneşte în căutarea unui caz care să se plieze pe cerinţele liniei de finanţare. Şi, cu puţine pile şi relaţii, plus o reţetă tradiţională, şmenul e ca şi făcut, iar fondurile europene halite.
Citiţi Ancheta integrală în ediţia tipărită Caţavencii pe care o găsiţi începînd de miercuri la toate chioşcurile de ziare.
