Ghidul ciorditorului de fonduri europene. – Episodul 3, cu Valerian Vreme

Dacă e să ne gîndim la fondurile europene, putem spune că România are un regim de auste­ritate încă dinainte de apariţia crizei. Deşi contribuim la Bugetul UE ca orişicare stat, abia dacă ne atingem de fondurile structurale. Iar cînd o facem, o facem doar în cadrul sportului naţional, cior­deala. 

Vreme trece, vreme vine, noi te informatizăm pe tine

În urmă cu vreo doi ani, departamentul MCSI ce se ocupa cu fonduri europene abia dacă deprinsese bine arta tăiatului de frunze la cîini şi se familiarizase cu organismele prin care UE ne puneau la dispoziţie fonduri structurale. Între timp, termeni precum POS CCE (Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Capacităţii Economice) sau OIPSI (Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale) ori Axa Prioritară III – TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor) sînt chestii cunoscute pînă şi de femeile de serviciu din instituţia condusă de Valerian Vreme. Zeci şi sute de milioane de euroi au zburat spre conturi mari şi mici în mega-procesul de conectare a ţării la computer, de ai zice că nu mai există instituţie publică fără un sistem informatic bine pus la punct. Cu toate că mulţi dintre angajaţii din sistemul public încă se miră de ce naiba sînt televizoarele astea moderne atît de subţiri, că nu mai ai unde pune peştele din sticlă şi mileul de sub el.

Citiţi Ancheta integrală în ediţia tipărită Caţavencii pe care o găsiţi de miercuri la toate chioşcurile de ziare.

Articol apărut in revista Caţavencii din 24 august 2011, Nr. 9