Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Greaua moștenire, de pe vremea romanilor, care încurcă la construcția de blocuri

Zoom Greaua moștenire, de pe vremea romanilor, care încurcă la construcția de blocuri

Există fel și fel de situații în care patrimoniul cultural încurcă planurile imobiliare ale băieților care atîrnă la butoniera politicienilor cu putere de decizie. Însă, cînd greaua moștenire, rămasă încă de pe vremea romanilor, îți strică deranjul prin urbe, e de-a dreptul enervant. Atît de tare încît, vorba aia, mai dă-i în plm de romani, cu structurile lor cu tot, că noi sîntem neam de daci. Așa că haideți pa, și dă-i cu brînză, varză, viezure, vilă, bloc.

Să luăm, de exemplu, frumosul caz al Rîșnovului,

orășelul aruncat la o aruncătură de băț de Brașov. Cetate medievală, construită prin secolelel XIII-XIV, istorie, Ev Mediu, rezistență, toate cele, puse în valoare cu un purcoi de bani europeni. Ceea ce e foarte bine. Numai că, ce să vezi, în zona aia mai există și un castru, Cumidava-Rîșnov, care în urmă cu ceva ani fusese introdus pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a sectorului de limes denumit „Frontiers of the Roman Empire – Dacia“ The Dacian Limes. Mare bucurie pentru un grup de arheologi, care se și vedeau cu numele prin diverse reviste.

Undeva, pe malul stîng al pîrîiașului Istenrne, există un sit

arheologic numit „Rîșnov-Blocuri“. Arheologic, zona asta este cercetată încă de prin anii 1970, de către un domn arheolog, Florea Costea, care a făcut primele cercetări sistematice acolo. Situl e clasat ca așezare din epoca bronzului mijlociu și așezare civilă dinn epoca romană și dinn perioadele migrațiilor, începînd cu secolul IV.

Ei bine, pentru o vreme, părea că toată treaba se mișcă OK, iar zona va fi lăsată în pace. Asta după ce, în perioada cînd încă eram în afara UE, începuseră să se construiască niște chestii pe acolo. Bașca, pe vremea cînd primar al Rîșnovului era Adrian Ioan Veștea, actualul șef al CJ Brașov, iar în Primărie șef la cultură era un anume domn Pepene, oamenii se jurau că nu se va face nimic acolo și că zona va rămîne protejată. Și mai ziceau ei că zona va fi inclusă în noul PUG, ceea ce însemna că, implicit, nimeni și nimic nu va strica vestigiile rămase încă de pe vremea cînd ai noștri umblau doar cu brînza, barza și viezurele în gură. Desigur, situl n-a fost introdus în niciun PUG, că de ce să fie? Nici situl „Blocuri“ și nici „peșterea Odweg“.

Au urmat o serie de sesizări ale unor arheologi.

Cum însă arheologii ăștia nu-s vedete, ca să apară pe la TV, sesizările au rămas așa, scrise și uitate, să le descopere arheologii viitorului. Între timp, băieții au început să sape prin zonă cariere, să scoată nisip și pietriș pentru autostrada A3, Comarnic-Brașov. Ce-i drept, nu chiar în castru, doar în zona de protecție, în zona civilă.

Direcția Județeană de Cultură Brașov a acordat aviz favorabil exploatării, pentru că, atenție, „IMOBILUL nu este nominalizat ca MONUMENT ISTORIC în Lista Monumentelor Istorice 2015“. Practic, cu excepția castrului în sine, tot ce înseamnă așezare în apropierea acestuia poate să dispară. Fie pentru a face loc unor exploatări, fie pentru a face loc prospecțiunilor imobiliare. Căci, după 2016, după ce Veștea a plecat să fie mare șef de Consiliu Județean, construcțiile chiar au luat amploare. Iar siturile tot nu-și găsiseră loc în noul PUG.

Asta chiar dacă cei doi, Veștea și Pepene, cînd se jucau împreună prin Primăria Rîșnov, declarau în scris că nu s-a eliberat nici o autorizație de construcție și că au dispus ei ca, pînă cînd e bine cercetată zona, totul să fie verificat și supravegheat în mod special.

De atunci, situația s-a schimbat puțin.

Veștea e de patru ani șef de CJ, iar lui Nicolae Pepene, zic gurile „rele“, i se pregătește un post de șef al muzeelor din Brașov. Iar cum aceleași guri rele zic că nici nu prea mai e în relații bune cu Florea Costea, situl respectiv pare sortit dispariției. Pentru că, după ce nu l-au băgat în ultimul PUG, ăla de acum aproape un deceniu, băieții din Primăria Rîșnov tocmai au decis că au nevoie de unul și mai nou. Unul care să facă loc și mai mult, și mai ușor, pentru investitorul strategic în imobiliare. Iar pentru noua documentație au și antamat un contract, cu 380.000 de lei, în urmă cu cîteva săptămîni. Iar toată documentația asta proaspăt plătită va conține și regulamentul local de urbanism. Asta pentru ca, vorba aia, să nu mai fie Primăria răspunzătoare, în caz că se trezește cineva să-i pese de patrimoniu și de vestigii. Dă-l încolo de sit roman. Păi, ce-au făcut romanii pentru noi, dacii liberi? Drumuri, limba, cultura, sigur, dar în afară de astea, ce-au făcut ei pentru noi?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Invitație la murit

    27 octombrie 2020

    Dacă ar fi locuit sub aripa vulturului,în penele pescărușului sau în gușa albatrosului, păsări iubitoare de lumină și de văzduh, coronavirusul ar fi umplut spitalele de aviatori, de zburători cu […]

  • Klaus al națiunii celei mai defavorizate

    27 octombrie 2020

    În lupta românilor cu boala și cu moartea, președintele a trecut încă de la început de partea virusului, dar acum îl ajută mai mult ca niciodată. „Alegerile vor avea loc […]

  • Patru ani și restul zile pân’ la partidele civile

    27 octombrie 2020

    Aparent, următorii patru ani sunt deja desenați pe harta politică a României. Victorios din cale-afară de un an și jumătate, PNL nu mai are cum să piardă puterea totală: președinte, […]

  • Invitație la concert

    20 octombrie 2020

    Scîrbit de mine însumi, par fructul nimănui, M-aș cățăra la noapte hoțeşte în gutui Și poate prin decembre, agonizînd pe-un ram, O să deschid cu cinste al ciorilor bairam. Să […]

  • Pe mîna noastră

    20 octombrie 2020

    Între cei treizeci de maiori, colonei și locotenent-colonei fabricați la uzina ilegală de grade a generalului Oprea figurează procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi. Această uimitoare femeie, care a […]