Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Guest who? Ce căuta Ianţu în Japonia?

Zoom Guest who? Ce căuta Ianţu în Japonia?

Mai exact, la Tokyo? Aparent, nişte preţuri normale. Grea misiune, ar fi trebuit să sune un prieten de la Lonely Planet. În ciuda tsunami-ului care a lovit Tokyo ca Bianca Drăguşanu cardul lui Ioan Neculaie, capitala Japoniei rămîne în topul celor mai scumpe oraşe din lume. E pe locul 2 sau 4, în funcţie de criterii. O confirmă un studiu realizat de Economist Intelligence Unit în luna iulie a acestui an. Cică un litru de lapte de vacă japoneză face 2,65 USD, în condiţiile aspre în care o gheişă costă de la 50.000 de yeni (vreo 700 de dolari) în sus. 

Dacă ai răbdare şi antrenament în cantonamente româneşti, Tokyo nu e chiar de speriat. Virgil Ianţu (proaspăt reîntors pe sticlă, la Kanal D, cu o emisiune despre milionari) a descoperit – în două rînduri, chiar – că poţi supravieţui graţie unor vechi cuceriri ale tehnicii. „Nu sînt fan sushi, dar la Tokyo am mîncat minunat. Au un gen de restăurănţele cu preparate din plastic în vitrină*, ca să vezi cum arată. Tastezi codul din dreptul fiecărei porţii şi plăteşti. Mănînci două feluri de mîncare cu şase euro.“ Practic, mai ieftin de-atît nu poate fi decît shaorma de la Kogălniceanu. Evident, există soluţii tradiţionale, mai civilizate. „M-au prins pe stradă nişte domniţe, românce de-ale noastre. M-au întrebat ce fac acolo. Le-am zis că mă plimb. «Voi cu ce vă ocupaţi?», le-am întrebat. «Ah, noi? Noi sîntem căsătorite».“ Datele oficiale arată că principalele produse de export ale României în Japonia sînt cheresteaua şi textilele. Pe locul trei trebuie să fie blondele. 

Surprizele plăcute continuă. „Îţi iei şi haine foarte ieftin. Nu cine ştie ce firme, dar casual, accesibile pentru oricine.“ Probabil e vorba de tricouri produse S.C. Craimodex din Craiova, pe care le poţi cumpăra de la automatul de haine. Un kimono autentic e evaluat la cîteva mii de dolari. Nu-l includeţi în buget: un sejur de 12 zile în Japonia costă (la agenţia de turism Millenium Tour, de pildă), vreo 2.500 de euro de căciulă. Pe lîngă cît ne costă trei-patru luni de muncă în România, e o nimica toată. 

 

Detalii despre fascinanta lume a hamburgerilor din plastic – în documentarul lui Wim Wenders Tokyo-Ga.

1 comentariu

  1. #1

    Toate bune si frumoase, numai ca poza e facuta in Tokyo, in Asakusa, la capatul faimoasei strazi comerciale Nakamise (asa chiar scrie pe banner-ul din stinga, pentru cine stie sa citeasca). Mergea un calambur cu specific local…..

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Recviem pentru mustața lui Dragnea

    19 noiembrie 2019

    Prieten la toartă cu bărbierul austriac al Munților Carpați, Klaus Iohannis a reușit și el performanța de a-i ușui vrabia de sub nări lui Liviu Dragnea, lăsîndu-l orfan de mustață […]

  • Ciuma Roșie biruitoare

    19 noiembrie 2019

    Națiunile se ridică atunci cînd norocul le suflă în pînze. România a prins furtuna norocoasă de acum un secol – cînd, după ce a pierdut un război, și-a dublat teritoriul. […]

  • Fenomenalul domn Cîțu

    19 noiembrie 2019

    Când a încercat, la inițiativa prietenului lui mai inteligent, Lucian Isar, să atace speculativ leul, în 2009, Florin Vasile Cîțu a primit de la Mugur Isărescu un dos de palmă […]

  • Cinci ani de singurătate

    12 noiembrie 2019

    “Politicienii sînt ca scutecele. Trebuie schimbați des și din același motiv.” Vechiul aforism, atribuit lui Mark Twain, n-are trecere la români. Președintele României se schimbă doar o dată la zece […]

  • Barna, puntea suspinelor

    12 noiembrie 2019

    USR, alături de PLUS, părea să se poată transforma într-un partid important. Nu atât de important încât să conducă, prea curând, singur, dar suficient de important încât să înceapă să […]