276 de milioane de vizionări în 16 ani? Vorbesc despre clipul celor de la Dire Straits, „Sultans of Swing”, filmat în 1983, în cadrul turneului „Alchemy Live”, prezent pe YouTube și pe care, probabil, nici cel mai aiuristic ascultător din România nu s-ar mira să-l găsească.
Țin minte ca acum: amicul Ștefan Mera prinsese discul lor de debut (ștanțat în India, cum altfel?), l-a scos din țiplă și l-a pus pe picup. De la primele acorduri, am căzut amîndoi pe spate. Ce formație să fie? Ori e ceva, ori vine de undeva. Cert e că, în maximum doi-trei-patru ani, am aflat, din toate sursele posibile – Radio Șanț, disc-jockey, reviste răsfoite pînă la gradul de șervețel – cine e Mark Knopfler. Am stat cu urechea ciulită la ei, le-am pîndit fiecare mișcare. Unde mai pui că, după revoluție, le-am putut vedea clipurile pe MTV. Nu-i de mirare. În setea noastră de muzică, scormoneam ca popîndăii după sunete și ritmuri noi. Și visam cu invidie la concertele la care norocoșii occidentali, cu blugi, droguri și freză, participau fără griji.
De unde să știm că societatea de consum își tocește repede senzațiile, în căutarea altora noi? Așa cum bine zicea propaganda: putreda societate de consum, unde tinerii umblă năuci după o decadență și mai putredă, lipsiți de speranță și de un viitor luminos. Ei, dar să lăsăm istoria să-și facă de cap și să ne întoarcem la oile noastre youtubere, mai mult sau mai puțin pubere.
Întîmplarea face ca, trecînd de-a lungul și de-a latul canalului, să dau peste o ciudățenie care m-a umplut de încîntare. Un tînăr muzician, implicat în industria muzicală, comenta clipul despre care v-am povestit la început, ăla cu „Sultans of Swing”. Dar ce m-a uimit cel mai mult a fost declarația tipului: „N-am auzit niciodată de Dire Straits.” În spatele lui se răsfățau un întreg studio și vreo patru chitare. Ce fel de muzician și orchestrator poți să fii dacă habar n-ai de istoria disciplinei tale? De fapt, care e meseria ta, aia adevărată?
Și așa a început articolul de față. Există, în acest moment, pe canalul de care vorbim, o mulțime de „creatori de conținut” care nu au, de fapt, nici un conținut. Preiau la întîmplare. Sebs Duran, un tip cu 331.000 de abonați, zice: „Cum de n-am auzit niciodată de Dire Straits!?” • MollyBoyTV, cu 263.000 de abonați, nu se lasă nici el mai prejos: „Firește că am auzit de Dire Straits, dar nu am ascultat niciodată.” • 404 Productions Ent., cu 69.500 de abonați: „Bun venit, băieți! Am venit și noi cu o trupă nouă!” • POLO, cu 427.000 de abonați: „N-am auzit în viața mea de ăștia, dar mă bombardează lumea pe Patreon să fac un video cu concertul. Zece minute?” • StaceyRPG, cu 418.000 de abonați: „N-am auzit niciodată de Dire Straits.” • Hyplautic303 și KingTef, cu 28.100 de abonați: „Ce mai sînt sultanii ăștia? Niște tipi cu bani din Arabia Saudită. Stai să mă uit nițel… Oho, niște musulmani care au condus Turcia…” • Saeed Reacts, cu 108.000 de abonați, și Jordan’s First Listen, cu 30.000 de abonați: „N-am auzit niciodată de Dire Straits ăștia.” • Blurify, cu 21.300 de abonați: „Nu știu nimic despre băieții ăștia.” • G On A Beat, cu 26.800 de abonați: „Firește că am auzit de Dire Straits, acum cîțiva ani, la un podcast.” • Kezzy, cu 90.300 de abonați: „Bro, asta e prima dată cînd aud de ei, că nu am mai avut ocazia niciodată.” • Mr. Video, cu 396.000 de abonați: „Nu dau un scuipat pe ce îmi recomandați voi.”
Povestea, în concluzie, nu e despre muzică, ci despre ignoranță. Firește, Dire Straits au fost o trupă formidabilă și, iarăși firește, e dreptul oricui să-i ignore. Dar să strîngi jdemii de admiratori doar pentru că ești ignorant și să faci bani din asta – da, mi se pare mai tare decît „Alchemy Live”.
1.641 de vizualizări









Atitudinea asta imi aduce aminte de glumele alea cu „esti medic? Numeste-mi fiecare os din corp!” sau „esti avocat? Citeaza-mi fiecare articol din fiecare text normativ!”. Adevarul dureros este ca ce considerati dumneavoastra, dl. Autor, ca fiind relevant (mai ales in materie de muzica si filme) devine din ce in ce mai irelevant odata cu trecerea timpului. Get over it. Peste 10-20 ani nimeni nu o sa mai stie de artistii pe care-i ascultam astazi la radio, de exemplu.
Cu un singur lucru ai dreptate: peste 10-20 de ani n-o sa mai stie nimeni despre „artistii” pe care ii ascultam astazi. Dar asta fiindca pur si simplu e vorba de valoare, sau mai bine de zis lipsa ei in acest caz. In schimb Dire Straits au fost la un cu totul alt nivel valoric si de notorietate, iar asta in mod normal dainuie muuuuult timp dupa ce au iesit din voga. Sau asa ar fi normal. Dar ia zi-mi, de Mozart ai auzit? Ca au trecut ceva mai mult de 10-20 de ani de atunci. Sau nici de asta n-ai auzit, ca doar nu e normal sa-i stii pe toti, nu-i asa? Si a propos, cine o fi fost si Cezarul asta? Sigur o fi fost si el vreun influencer ceva, acum recent, pana in 2-3 ani, ca altfel l-ar fi uitat lumea 🙂
În Oradea prindeam FM ungurești și găseam la târg BRAVO (cel original chiar). Printr-o întâmplare, de DS erau foarte mândri, Knopfler al bătrân fiind ungur așezat im Scoția. Dar într-adevăr, Sultans of Swing, mai ales varianta live, erau ceva de vis. Nu se ridica la nivelul trap, ce-i drept.
Tare de tot. Dureros e că au existat Enescu sau Dire Straits, pe care-i confunzi cu Andre, Babasha, sau cu ăla care behăia că i-au furat banana. De gustibus, dar chiar să-i bagi pe toți în aceeaăi oală?
Corect, aprob pozitiv.
Aveam magnetofon polonez dupa licenta Grundich ZK147, piesa respectiva o ascultam in bucla (asa se zice acum, se apasa loop pe youtube), adica juma’ de zi intreaga.
Chiar si acuma imi fac timp, bag la laptop castile alea mici de la mobil, cu un pet de noroc alaturi. Apoi apas ‘loop’ pe Sultans Of Swing, pe youtube asa cum am zis.
Dire Straits erau doi frati evrei si inca doi, pe vremuri stiam versurile pe de rost, nu intelegeam mai nimic, era ceva mai mult pe poezie in engleza. Nici acum, cu toate ca engleza mea a evoluat mult, imi scapa sensul poetic al versurilor.
DragiloEu am onepoate de 14 ani si. Ii povestesc despre Pheonix Deep Purple L.Zepelin Creedece si lista este extrem extrem de lunga ca ei altii nu se vor mai naste asa cum se se canta in muzica simfonica de astazi s-compus acum sute de ani.Nu ne ramane decat sa ascultam si sa invatam despre tot ce are valoare si o sa dainue in timp.Apropo cineva canta melodiile Laurei Stoica altcineva face remixuri cu melodiile lui Aurelian Andreescu Copacul
..si exemplele sunt multe…
Oare de ce….are cineva raspuns
Trecutul ne da radacini pentru prezent si viitor.
Vlaloarea trece peste timpuri.
Va pup.