Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

La mulți ani, SRI, e vremea pensiei!

Zoom La mulți ani, SRI, e vremea pensiei!

Pe 26 martie se împlinesc 29 de ani de la înființarea Serviciului Român de Informații. Au fost 29 de ani frumoși, plini de realizări, dar poate ar veni vremea să-i prezentăm onorurile bătrânului SRI și să ne apucăm să facem altul, mai tânăr, mai democratic, mai apropiat de ceea ce ar trebui să fie un serviciu de informații care lucrează pentru națiunea lui, nu pentru conducătorii vremelnici ai acestuia.

Pe 30 decembrie 1989,

printr-o hotărâre a Frontului Salvării Naționale, a fost dizolvată Securitatea, cu toate direcțiile ei. A fost o decizie revoluționară, populistă și pripită, pentru că un stat democratic, chiar și un stat democratic, nu poate funcționa fără servicii secrete, mai ales fără cele de contraspionaj. Dar ura la adresa Securității ca și a Partidului Comunist era, în acele zile, atât de puternică și încă mai putea fi manifestată, încât, pentru a nu-și mai bate capul, intermediarii din FSN au votat fără să clipească dizolvarea in corpore a Securității. Fără a se gândi să și pună ceva în loc.

E drept,

de dizolvarea tuturor direcțiilor Securității s-au bucurat, în primul rând cei care aveau câte ceva ascuns prin dosare. Generalul Militaru, devenit rapid ministru al Apărării, era unul dintre ei, căci era pe lista celor urmăriți de Securitate nu pentru că ar fi avut reacții dușmănoase cu partidul sau cu partidele frățești din lagărul comunist ci, din contră, pentru că ar fi fost mult prea apropiat de serviciile secrete rusești. Arhivele Securității au fost preluate rapid de către Direcția de Informații a Armatei. Nu pentru că aceasta nu ar fi fost, la rândul ei, o formă de Securitate, ci pentru că Armata se bucura de maxima încredere a populației, după ce întorsese armele. Nu îndeajuns de repede pentru a evita masacrul de la Timișoara, dar, măcar, le întorsese la momentul oportun.

În februarie 1990,

s-a simțit nevoia de a reînființa Direcția de Informații Externe a Securității, sub numele de SIE. Asta nu pentru că DIE n-ar fi fost, și ea, o formă de agregare a Securității, dar se putea vine ideea că oamenii nu au acționat la intern, ci doar în lupta cu străinii, înspre binele țării. Ce nu s-a spus oficial la reînființarea DIE/SIE a fost că pe acolo treceau și banii externi ai dictaturii. Ori, drepturile omului sunt drepturile omului, dar banii sunt bani, totuși. Nu merita să fie lăsați pe mâna oricui, ci era nevoie să se pună bazele viitorilor afaceriști de succes, pe care mai bine nu-i întrebăm cum au făcut părinții noștri pentru ei primele milioane.

S-a reînființat DIE,

dar încă exista împotrivire maximă la ideea de reînființare a altor părți ale Securității. Așa că s-a aștepta și s-a lucrat.

Pledoaria finală pentru reînființarea Securității sub alt nume începe pe 15 martie, la Târgu Mureș. Pornită de la o manifestație a maghiarilor și o contramanifestație a românilor, pledoaria se întinde pe mai multe zile, până pe 20 martie, când se ajunge la violențe extreme în confruntarea dintre 10.000 de maghari și 4.000 de români. Se lasă cu furci, topoare, camioane în mulțime, mulți răniți, bălți de sânge. Nu e bine, țara este sub asediu.

Pe 26 martie 1990 aflăm

ce instituție ne-ar fi putut salva de la această problemă: Serviciul Român de Informații! Botezul SRI are loc în paralel cu slujbele de înmormântare ale celor 5 morți de la Târgu Mureș și este primit cu entuziasm de către cei 278 de răniți în evenimente. Adecărul e că fără un pic de sânge românul nu înțelege că e acută envoie de patrioți.

Primul Director al SRI

este Virgil Măgureanu, care ocupă această funcție pînă în 1997, fiind cel mai longeviv șef al instituției dintre cei de după 1990.

Prima acțiune de inteligence a SRI sub conducerea lui Virgil Măgureanu este zdrobirea în bătaie a intelighenției în formare din facultățile din Centrul Bucureștiului, cu prilejul mineriadei din 14-15 iunie 1990.

În mandatul lui Măgureanu, instituția continuă cu succes practicile Securității. Se fac înterceptări telefonice ilegale, dovedite de către un avertizor de integritate din cadrul instituției. Se întocmesc dosare pentru persoanele incomode. Se folosesc dosarele Securității pentru șantajarea politicienilor și a ziariștilor afirmați după 1990. SRI patronează mai mult sau mai puțin discret diverse afaceri, de la banca așa-zis româno-elevețiană Columna până al devalizarea Bancorex în interesul câtorva oameni de afaceri, printre care clanul Frații Păunescu sau Viorel Cataramă.

Legea de funcționare a SRI datează din 1991 și este, pe departe, una incompletă și plină de găuri, care lasă acest serviciu complet nereformat și complet inadaptat la cerințele unei societăți democrate.

Zilele astea, când se împlinesc 29 de ani de la nașterea SRI, ar trebui să-i mulțumim pentru întreaga activitate, să-i dăm cadou o vază și un ceas iefitn și să-l trimitem la pensie, înlocuindu-l cu un serviciu nou, modernizat și mai puțin securistic. Dacă se poate. Dacă nu, asta e.

2 comentarii

  1. #1

    Agitație mare că vin alegerile Europarlamentare. S-a dat ordin de zi pe unitate să se mai facă niște partide noi cu oameni vechi, cu promisiuni deșarte și aceleași metehne. După alegeri uită tot ce-au promis, dar deocamdată misiunea este disiparea electoratului. La finalul inflației de partide vom trimite la Bruxel tot spectrul politic adică SRI-PSD, SRI-ALDE, SRI-PNL, SRI-USR, SRI-PLUS, SRI-ProRo, SRI-UNPR, SRI-DL, etc. etc.

  2. #2

    Oricum, nici unul din angajatii de rit vechi sau nou nu apuca 29 de ani vechime. Pe la 40-45 de ani se pensioneaza saracii, ca sunt epuizati de munca, cu pensii mari, speciale si mai mari, dupa care se angajeaza direct sau indirect tot la buget ca si consultanti, specialisti in firme de paza si alte de astea, ca sa poata sa-si completeze venitul, sa nu moara de foame. Fata de cei cu peste 35 de ani de munca si pensie de 1000 lei, o duc greu, saracii! Exemplu: sef de post de politie, pensionat la 48 ani, actual angajat ca sef al serviciului de paza (particular) din aceasi comuna. Patronul firmei de paza este evident ginerele sau, iar grosul banilor vin, tot evident, de la primaria care are angajati vreo 10 “gardieni publici”. Pe astia ii pensioneaza doar aia cu coasa!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Poate fi un orbete președinte de țară?

    20 august 2019

    Klaus Iohannis a pierdut ocazia de-a juca o scenetă biblică pe țărmul Mării Negre fiindcă, dacă s-ar fi aplecat asupra soldățelului american leșinat și l-ar fi cărat în brațele-i vînjoase […]

  • Președintele armatei moarte

    20 august 2019

    Marți, 20 august, peluza Casei Albe va duce iar povara președintelui Iohannis. Sînt fire de iarbă care au avut norocul să geamă sub pantofii unui Macron, unui Netanyahu, unei Merkel […]

  • Politiciene disperate

    20 august 2019

    Ne îndreptăm, cu pași mari, spre momentul în care va fi aproape obligatoriu ca politica să fie condusă de către femei. Dintr-un domeniu eminamente patriarhal, politica tinde să devină tărâmul […]

  • “Întîmplări din irealitatea imediată”

    13 august 2019

    Aflînd că pușcăriile românești sînt mari producătoare de scriitori bine furajați, o editură newyorkeză i-a făcut domnului Gheorghe Dincă o ofertă de nerefuzat pentru publicarea unui bestseller memorialistic cu titlul […]

  • Planul Marshall pentru săraci

    13 august 2019

    America și Occidentul european trag fără chef de o căsnicie obosită, împovărată de ani și de plictiseală. Duși sînt anii logodnei, cînd generalul Marshall a descălecat la Paris din spinarea […]