Din 2014, din timpul campaniei electorale pentru prezidențiale, n-a mai fost mediul online românesc atât de radicalizat, atât de surd la argumente și atât de pornit să-și facă rău singur cum a fost de pe 29 februarie încoace, de când ministrul Achim Irimescu a făcut public numele producătorului de lactate în ale cărui produse s-a găsit bacteria Escherichia Coli, serotipul 026, adică exact bacteria și serotipul din cauza cărora au decedat în spital trei copii de până în 2 ani, iar alții s-au zbătut zile întregi între viață și moarte.
Primul strigăt de revoltă s-a petrecut, cum spuneam, în momentul în care ministrul Agriculturii a pronunțat numele producătorului. Nu mai conta că numele apăruse deja în presă, pe surse. Nu, greșeala era a ministrului, care ar fi pus la zid, fără să judece, un biet producător român. Un producător român, totuși, ale cărui produse infestate cu o bacterie potențial ucigașă ajunseseră în frigiderele oamenilor. Cum ar fi putut autoritățile să anunțe publicul că o bacterie dăunătoare umblă prin frigiderele lor? Să fi fost luați la rând toți locuitorii județului Argeș și să fie avertizați discret că sunt în pericol de moarte? Era o variantă, dar ar fi durat cât recensământul din 2011: minimum 11zile. Suficient timp pentru ca bacteria E. Coli să mai facă niște victime.
Premierul Cioloș, el însuși, l-a urecheat pe Achim Irimescu pentru că a deschis gura. Conform premierului, anunțul ar fi trebuit făcut de ANSVSA. Adică de acea instituție care nu anunță niciodată, de frica proceselor, numele producătorilor sau ale comercianților unor produse dăunătoare sănătății. Același ANSVSA care s-a grăbit să anunțe, ulterior, că nu brânza proaspătă de vaci, vrac, produsă de Lactate Brădet este de vină pentru decesele celor trei copii din Argeș. Cum știe ANSVSA asta? Nu știe, pentru că primul lucru de care s-a preocupat n-a fost aflarea adevărului, ci ștergerea potențialelor dovezi. Astfel, după ce a descoperit E. Coli în brânza de la Brădet, ANSVSA a dispus “efectuarea dezinfecţiei în această sectie a spaţiilor, utilajelor, ustensilelor şi suprafeţelor de lucru. Dezinfecţia va fi urmată de recoltarea de teste de sanitaţie care să ateste eficienţa igienizării”. Dacă bacteria provenea din acea secție nu vom mai afla niciodată, pentru că, în loc să ia probe de acolo, ANSVSA a dispus dezinfectarea spațiului și a utilajelor, urmând să ia probe de-abia ulterior. E ca și cum ai șterge și ai lustrui o potențială armă a crimei, după care ai cere prelevarea de amprente.
Dar mediul online are logica lui aparte. Desigur, lotul de brânză produs pe 22 februarie nu este responsabil de decesele celor trei copii, pentru că aceștia au murit între 4 și 16 februarie. Numai că producția acelui tip de brânză a început, coincidență, pe 2 februarie, cu două zile înainte de primul deces, cu 13 și 14 zile înainte de al doilea și al treilea deces. Mai mult, după data de 22 februarie, respectiv pe 24 și 25, la trei zile de la prezența pe piață a lotului de brânză infestat, încă trei copii din Argeș au fost internați cu sindrom hemolitic uremic. Dar n-au murit. Deci brânza de la Brădet produsă pe 22 februarie nu este responsabilă pentru nici un deces. Este brânza produsă din 2 februarie încoace responsabilă pentru vreun deces sau vreo îmbolnăvire? Nu știm și nici nu vom ști vreodată, pentru că ANSVSA a dispus ștergerea oricărei potențiale dovezi.
Așadar, deocamdată avem doar câteva certitudini (trei decese cauzate de Escherichia Coli, serotipul 026, mai multe îmbolnăviri grave cauzate de aceeași bacterie și același serotip, toate în județul Argeș; o singură sursă a acestei bacterii, din peste 300 testate, inclusiv surse de apă, în același județ), foarte multe întrebări și un patron care a plâns. Un patron care a plâns și a impresionat Internetul. Păcat că același Internet n-a citit reportajul din Adevărul din 18 noiembrie 2010, în care vecinii aceluiași patron, Marius Badea pe numele său, povesteau cum omul își golește în stradă fosa septică. Exact genul de om de o curățenie şi responsabilitate impecabile, pe care l-ai pune pe loc să prepare brânză pentru copiii tăi.
Bun, dar poate că deversarea fosei septice ori numai a piscinei nu dovedește nimic. Poate, în ciuda acestui fapt, Marius Badea este un tip corect, carce nu aplică și în fabrică aceleași procedee igienice ca în viața de zi cu zi. Și poate este un individ căruia chiar și pasă de semenii săi. Cum i-a păsat de asociatul săi din firma Quartz Security Systems, despre care a aflat de-abia în 2012 că a decedat în 2008, când încă mai făceau afaceri împreună.
PS: Între timp, Institutul Cantacuzino a emis un comunicat care nu clarifică nimic, ci, dimpotrivă, încurcă lucrurile și mai mult. Astfel, aflăm că au fost testate tulpini de Escherichia Coli 0 26 de la un copil din Argeș, unul din Sibiu și unul din Bacău. De asemeni, au mai fost testate tulpini de e.coli din brânza Brădet și din carne de pui. Institutul Cantacuzino nu a spus în comunicat că cei trei copii decedați în Argeș nu ar fi decedat ca urmare a consumului, de către ei sau de către părinți, a produselor Lactate Brădet. Nici nu aveau cum să facă o astfel de declarație, căci nu au testat nici măcar o tulpină e.coli recoltată de la vreunul dintre copiii decedați. Chiar și așa, brânza testată fiind produsă după 22 februarie, nu ar fi putut fi consumată de către copiii decedați până la acea dată.
Și, totuși, în ciuda bucuriei patronului de la Lactate Brădet, comunicatul Institutului Cantacuzino nu-l disculpă. În brânza lui tocmai s-a confirmat prezența e.coli. Cum nu a fost testată vreo probă de la vreun copil care a consumat această brânză (deși există cel puțin doi ai căror părinți au indicat consumul respectivului produs), nu poate spune nimeni că acei copii nu s-au îmbolnăvit de la brânza cu pricina. Nu poate spune nici că de la aia s-au îmbolnăvit, dar dubiile nu pot fi înlăturate în lipsa unei anchete complete, care să fi testat toate probele posibile și care să fi presupus și teste în fabrică înainte de sterilizarea ei.
Dacă teoretcieinii conspirațiilor caută urmele unei mușamailzări, ar trebui să-și îndrepte ochii nu doar spre marile companii, ci și spre eternele prieteșuguri prezente într-un județ unde patronii umflați cu bani de la stat cunosc pe toată lumea și se au bine cu toată lumea, de la presa în care-și fac reclamă la șefii și șefuleții din administrație, inclusiv șefii spitalelor locale cărora le-au asigurat paza ani de zile. Încercând să elimine orice suspiciuni care planau asupra unui producător local, autoritățile din Argeș n-au reușit decât să îngreuneze aflarea adevărului, dispunând eliminarea posibilelor probe. Comunicatele pot salva reputații, pot pansa orgolii locale exacerbate, dar nu pot aduce înapoi trei copii.
În toată bâlbâiala autorităților în acest caz, de la medicii incompetenți din Argeș care nu au respectat procedurile medicale și nu au recoltat probe pentru analize, până la ministrul Sănătății, care încă se mai bâlbâie și azi, singura reacție normală a avut-o ministrul Agriculturii, care, anunțând public numele producătorului brânzei infestate cu e.coli, a salvat de la îmbolnăvire câteva zeci de oameni. Căci, în mod definitiv, brânza de vaci produsă de Lactate Brădet era infestată, lucru confirmat de a doua analiză, cea efectuată de Institutul Cantacuzino.
Am lucrat 5 ani pt un retailer mare din Romania care se lauda ca respecta standardul de calitate ISO:22000 si cacat ca nu se respecta mai nimic. Si asta era situatia la multe magazine ca nu vb numai de unul. Si in privinta controalelor facute de autoritatile competente, acestea se lasau de cele mai multe ori cu avertismente sau cu sanctiuni modice pentru orice altceva. Din punctul meu de vedere aparitia contaminarii se putea face in orice moment de la producerea respectivului lot si pana comercializare. Nu ar strica niste controale si analize pe la marii retaileri si atunci o sa aveti o mare surpriza ca majoritatea angajatilor nu stiu macar ce reprezinta HACCP fara sa mai vb de alte notiuni. Ca peste tot, sunt pusi sa semenze procesele verbale de instruire dar nu se face instruire decat in cel mai bun caz superficial, ca asa e la noi. De pilda pt cine este interesat, in Germania, ZDF a facut anchete si analize la marile lanturi de retail si s-au descoperit la analize lucruri nu tocmai bune, dar spre deosebire de noi chiar au filmat si au dat numele respectivelor lanturi comerciale. Imi e greu sa cred ca noi suntem mai presus de nemti la acest capitol. Oricum ce am declarat mai sus poate fi confirmat de orice angajat sau fost angajat de al un mare retailer.