E caniculă rău, deci hai să vorbim nițel despre apă. În genere, avem musai nevoie de ea pentru supraviețuire. Dacă-i dulce. Dacă-i sărată, însă, e bună doar pentru pești și alte lighioane marine. Iar dacă mai e și multă, ne încurcă rău.
Ei bine, se pare că va fi tot mai multă. Un studiu recent a scos la iveală faptul că nivelul oceanelor va crește măcar cu un metru pînă în 2100. În ultimii 23 de ani, nivelul mediu a crescut cu vreo 6 centimetri, dar procesul se accelerează și mulți spun că acel metru pînă-n 2100 e o valoare conservatoare și că, de fapt, ce ne paște e mult mai rău.
Da’ de ce crește oceanul? Păi, sînt două motive imediate, amîndouă avînd o singură cauză: creșterea temperaturii medii a Terrei. Odată cu creșterea temperaturii, se întîmplă două chestii. În primul rînd, oceanul se dilată. Nu chiar ca laptele care dă în foc, dar prin același proces. În al doilea rînd, temperatura mai mare face ca ghețarii să se topească tot mai repede. Dacă ghețarii ăștia ar fi plutitori, n-ar fi o problemă: nivelul whiskey-ului nu crește cînd se topesc cuburile de gheață, pînă și fostul președinte v-ar putea spune asta. Dar ghețarii ăștia sînt pe uscat. Ei reprezintă cam 90% din apa dulce a planetei, iar topirea lor ar avea efecte absolut dramatice. Dacă doar toată gheața Groenlandei s-ar topi, nivelul oceanelor ar crește cu peste 7 metri! Iar în Antarctica este destulă gheață ca să crească nivelul oceanelor cu 70 de metri, dacă s-ar topi toată. Din fericire, n-o va face ușor. Din nefericire, e nevoie de mult mai puțin ca să fim în rahat pînă-n gît.
Între timp, s-a constatat că ghețarii din Groenlanda se topesc nu doar de deasupra, ci și pe dedesubt: limbile lor care ies mult în ocean sînt topite accelerat de curenții submarini tot mai calzi. Studii recente arată că viteza de reacție a ghețarilor din Groenlanda și Antarctica la creșterea temperaturii este mult mai mare decît se credea pînă de curînd. La asta se mai adaugă o chestie. Dacă pînă acum existau doar cîteva zile pe an cînd suprafața se topea la cele mai nordice latitudini ale Groenlandei, anul ăsta treaba a durat cîteva săptămîni. Iar cînd gheața se topește și apoi reîngheață, devine mai întunecată, deci absoarbe mai multă căldură. Așa că topirea superficială extinsă (97% din suprafață) care s-a întîmplat, de exemplu, anul ăsta cu ghețurile Groenlandei nu e deloc de bun augur. Plus că apa rezultată din topire se scurge pe sub ghețari și le accelerează alunecarea în mare. Destul de nasol…
Iar dacă aveți impresia că un metru de creștere pînă în 2100 e un fleac, ascultați aici: o astfel de creștere ar duce la exodul a 200 de milioane de oameni. Pentru că cel puțin atîția trăiesc în zone de coastă care ar fi afectate. În medie, 200 de milioane în vreo 80 de ani înseamnă 2,5 milioane pe an. Asta e o medie, se bazează pe o estimare minimă de 1 metru de creștere și spune că refugierea tuturor s-ar întîmpla constant în timp. Nu va fi așa. Comparați asta cu cei vreo 12 milioane de sirieni refugiați în țară (7,6) și în afara țării (restul) în patru ani, din care doar vreo trei sute de mii bat la porțile Europei (apropo de isterizările recente). Viitorul nu-i prea luminos. Iar asta e varianta OPTIMISTĂ pentru ce ne așteaptă.
Ce bine! Sa se mute toti muistii de la Mamaia, la Fetesti!