Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Lumea confuză a cărților lui Gigi Becali

Zoom Lumea confuză a cărților lui Gigi Becali

Aș vrea să încep acest text cu un scurt citat dintr-o lucrare științifică de Gigi Becali. ”Bunicul meu s-a căsătorit cu bunica mea în 1915, a stat logodit cu ea trei luni, după care a plecat în America.” Deși nu pare, fraza ne dă niște informații foarte utile. În primul rând, ea arată că magistrații nu înțeleg ce înseamnă o lucrare științifică. Mărturisirea tâmpită a lui Becali e la ani-lumină depărtare de orice ar putea însemna contribuție originală într-un domeniu al științei. Apoi, caracterul confuz al frazei sugerează că Becali a contribuit cumva la scrierea cărții. Poate că i-a dictat-o unui coleg ce celulă, care a tatuat-o cu grijă pe spatele unui alt deținut, sau poate că Becali însuși a scrijelit-o cu pana de gâscă pe o blană de miel. Nu vom ști niciodată. Ideea e că Gigi n-ar fi pus niciodată un om mai analfabet decât el să-i scrie biografia.

Cărțile lui Gigi Becali se găsesc printre cele pe care Biblioteca Națională

le are expuse până pe 31 martie. Expoziția se numește ”Cărți cu răspundere limitată” și cuprinde lucrările pe care deținuții le-au scris în pușcărie ca să iasă mai repede. E un monument închinat imposturii intelectuale, dar spune multe și despre sistemul stricat care a făcut posibile aceste cărți.

În primul rând, trebuie lămurite niște chestiuni teoretice. Nu e ușor să scrii o lucrare științifică. Foarte puțini oameni sunt capabili să scrie o lucrare științifică în libertate, unde au acces la baze de date online și pot merge oricând la bibliotecă. O lucrare științifică nu constă într-o simplă sinteză de specialitate și nici într-o compilație de informații adunate din alte cărți. O asemenea lucrare trebuie să conțină rezultatele unei cercetări originale, care, la rândul ei, presupune aplicarea riguroasă a unei metodologii. Scopul este, până la urmă, să extinzi câmpul cunoașterii, să spui ceva ce nu s-a mai spus într-un domeniu pe care-l împarți cu alți specialiști.

Dar să revenim la corpusul științific al lui Becali.

Mai exact, la acest pasaj în care vorbește despre relația lui cu profesorul Dan Pavel: ”Așa rețineam cel mai bine, când îmi explica el. El să-mi povestească despre cărți, să mi le explice, iar eu nu eram obligat să învăț și să țin minte decât ceea ce îmi plăcea. Or, el mă făcea să-mi placă totul. Iar când înțelegeam acele idei, mă simțeam inteligent, de fapt și mai inteligent.” (Becali – Parlamentul Europei și Parlamentul României, pagina 86). Rar găsești atâta candoare într-o lucrare științifică. Umorul involuntar pare să fie singura calitate a acestor cărți. Aproape că te miri de ce nu s-au vândut într-un tiraj foarte mare, pentru că Becali n-are nici o reținere să-și târască strămoșii în tot felul de povești confuze și hazlii din care rezultă că nu știe carte.

”Bunica mea se numea Sofia și s-a născut în Salonic, Grecia. În limba greacă, Sofia înseamnă înțelepciune. Când s-au căsătorit erau în Albania”, scrie Gigi într-un acces de mărturisiri laconice.

Ce-i clar e că Becali are un complex legat de lipsa studiilor.

O bună parte din lucrarea Becali – Parlamentul Europei și Parlamentul României e despre cum unii au reușit în viață și fără să facă o facultate. Gigi se compară, pe rând, cu alte personalități de succes care au renunțat la studii (Bill Gates, regina Marii Britanii) sau care au fost ciobani (Dumnezeu). Ce rezultă e o combinație de justificări naive și blasfemii involuntare.

După ce se pune în compania selectă a lui Bill Gates și a lui Steve Jobs, Becali recunoaște însă că a fost cât pe ce să-și trădeze tabăra. El povestește că s-a gândit serios să studieze științele politice, dar și-a dat seama că nu mai are timp, deoarece mai erau doar câteva luni până la alegeri.

”Eu aveam nevoie să învăț politică intensiv, în lunile de până la alegerile parlamentare și prezidențiale. Am întrebat în stânga, dreapta, și am aflat că programa de studii includea mai multe materii care nu aveau legătură directă cu politica. Multe nu mi-ar fi folosit, cel puțin nu imediat, pentru participarea la alegeri din anul acela, poate mi-ar fi folosit pentru participarea la guvernare.”

În cele din urmă, Becali a decis să dea la Științe Politice doar dacă ajunge președinte. N-a fost ales, iar studenții au pierdut ocazia de a fi colegi cu un tip de vreo 50 de ani care mănâncă brânză de oaie între două seminarii de teorie politică.

Pe lângă umor involuntar, cărțile conțin și câteva elogii aduse mișcării legionare,

pe care Becali o consideră o chestie legitimă, un mod binevenit de a face politică în acea perioadă în care România trecea ”prin mari încercări”. Apare chiar și o victimizare timidă a lui Zelea Codreanu. Fără să-și dea seama ce face, Becali se apropie de acest subiect sensibil cu grația unui vițel obez, care n-are de unde să cunoască valoarea porțelanurilor pe care le-a dărâmat. E incredibil că a ieșit din închisoare datorită unor cărți care, pe lângă faptul că nu-s lucrări științifice, îi mai și glorifică pe legionari. Probabil că, nefiind la fel de amuzante ca restul lucrării, referenții au sărit peste aceste pasaje.

1 comentariu

  1. #1

    Un mare DA!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Vulpea cu clopoțel

    19 februarie 2019

    Cu tirbușonul în mînă, am încercat zilele trecute să extrag tîlcul unei întîmplări hazlii povestite de un amic proaspăt întors dintr-o excursie prin secuime. Cazați la cabana unui pădurar care, […]

  • Cam pioană

    19 februarie 2019

    Laura Codruța Kövesi doarme acum somnul neliniștit al urmăriților penal, învelită cu pătura otrăvită a prezumției de nevinovăție. Judecata publică a început să parcurgă etapele torturii, de astă dată cu […]

  • Asistații de la SRI

    19 februarie 2019

    Ovidiu Marincea este un fost lucrător din presă, la Realitatea TV, apărut de nicăieri ca jurnalist și dispărând apoi la fel de repede în negura care e foarte probabil să-l […]

  • În așteptarea atletului lui Dumnezeu

    12 februarie 2019

    A fost nevoie ca un parcagiu italian să se metamorfozeze în medic, pe pajiștea cu fătuci mioritice producătoare de silicon, pentru a vorbi de seninătatea criminală cu care am acceptat […]

  • Adevăratul nume al Laurei Codruța Kövesi

    12 februarie 2019

    Pentru o țară de mărime medie, îndepărtată și înapoiată, binecuvîntată de un dumnezeu amnezic, irigată de rîuri fără pești, locuită de oameni fără obraz, poluată de vorbe, ocolită de autostrăzi, […]

romania100