Maroc, kazacioc, imigranți la iarmaroc

Elon Musk zicea că slăbiciunea cea mai mare a democrației este empatia. Asta are legătură directă cu politicile agresive anti-imigrație din SUA, cu arestări, deportări, cu oameni împușcați în mașinile lor, cu milițiile ICE și în general cu narativul obsesiv al președintelui Trump care consideră Europa o civilizație distrusă datorită politicilor permisive la adresa imigrației. Imigrantul este calul de bătaie al politicienilor europeni de extremă dreaptă, care împletesc naționalismul cu xenofobia și cu rasismul, pentru a confecționa o ideologie conservatoare lăudată de administrația de la Casa Albă și care duce invariabil spre interesele expansioniste ale Kremlinului. Iar pe Musk, în privința susținerii politicienilor europeni cu discurs fascist, nu-l întrece decât JD Vance. 

Iaca așa, avem în doar 48 de ore în jur de 60.000 de marocani care trec pe mare, fiecare cu ce are în dotare, în enclava africană Ceuta a Spaniei, adică vreo două sute de metri de înot pentru a ocoli un gard ce stabilește granița dintre Maroc și enclavă. Totul a pornit de la intenția declarată a Curții Supreme de Justiție din Spania de a modifica legea deportării rapide a imigranților ilegali veniți pe mare, nu și pentru cei ajunși ilegal în Spania pe uscat. Din punct de vedere uman Justiția spaniolă considera că un om care și-a riscat viața venind pe mare merită o procedură prin care să i se dea dreptul de azil, abordare empatică ce s-a dovedit de-a dreptul sinucigașă. Ecuația dezastrului este puțin mai complicată însă decât pare la prima vedere, pentru că în Maroc tinerii chiar se confruntă în mod real cu un șomaj generalizat și cu sărăcie, iar o rețea dezinformare bine organizată a bubuit pe rețelele de socializare marocane știrea falsă că legea a fost adoptată. Avem așadar masa de manevră puternic motivată și avem o rețea care îi organizează. 

Aici însă intrăm în suprarealism de-a dreptul pentru că nimeni nu poate explica cum 60.000 de tineri marocani se adună sincron în două zile și se aruncă în mare pentru a lua cu asalt Ceuta, un petic de Spania cu 70.000 de locuitori care nici măcar nu este în Europa. Brusc ne vin în minte debarcări similare în insulele grecești Gavdos și Creta, acum când doar Necuratul te mai îndeamnă să crezi în coincidențe. În ecuația de care vă ziceam mai adăugați și faptul că Spania i-a frustrat pe marocani cu o legătură economică preferențială cu Algeria, principalul competitor al Marocului în regiune. Nu știam că nu se prea halesc marocanii cu algerienii, dar aflăm acum. Bref, autoritățile marocane supărate au dat drumul rapid la niște mii de imigranți spre Spania la vremea aceea, apoi apele s-au mai liniștit. Astăzi Spania este la cuțite cu Israelul și cu Trump la modul cel mai personal, pe care l-a refuzat pe unde l-a prins în tot felul de chestii cum ar fi cheltuielile de 5% pentru înarmare, implicarea în războiul cu Iranul, sau punerea bazelor aeriene spaniole la dispoziția americanilor. Ca să nu mai spunem despre  declarațiile oficiale anti-Israel în conflictul din Gaza care sunt deja standardul politicii externe spaniole. Avem aici suficient material pentru a alimenta povestea că Israelul, prin Mossad și CIA, a montat totul pentru a se răzbuna pe Spania antisemită și antiamericană.

Totuși încerc să mă pun în pielea unui individ care trece ilegal într-o țară pentru a fi primit acolo și de a avea până la urmă o viață mai frumoasă decât în patria de origine. Ce fac, mă apuc să arunc cu pietre în mașinile de Poliție? Dau foc la mașini pe stradă și strig Alahu Akbar în patria Inchiziției spaniole și a catolicismului inflexibil? Așa ar trebui să fie un azilant care speră clemență din partea spaniolilor? În Ceuta tinerii marocani s-au distrat și în felul ăsta până când spaniolii au adus armata. Ca prin minune oficialii marocani au retras aproximativ 50.000 dintre tinerii imigranți conaționali într-o singură zi. UE, prin Ursula, a cerut imperativ deportarea tuturor acestor imigranți, Italia a suspendat spațiul Schengen la frontiera cu Spania, Franța a luat măsuri asemănătoare. Suveraniștii europeni au prins aripi și își aduc aminte că imigrantul este răul absolut pe Pământ, iar rețelele de imigranți musulmani radicali care împânzesc Europa au ținut să le demonstreze spaniolilor că evreii sunt ticăloșii care au pus la cale totul. Adică un cocteil Molotov capabil să aprindă mințile și așa înflăcărate ale patrioților suveraniști europeni, totul pe fondul anti-semitismului alimentat de extrema dreaptă și de islamismul radical.

Important în toată nebunia asta este că acum avem o radiografie clară a modului în care imigrația este folosită ca armă în războiul hibrid. Ceea ce s-a întâmplat la Ceuta are mecanisme identice cu asaltul mult mai complex al imigrației islamice în Germania Angelei Merkel, cât și cu încercarea de a trimite în Polonia, prin Belarus, sute de imigranți sirieni. Cam tot așa au ajuns cohorte de afgani pe jos și cu bicicletele prin Rusia până la frontiera Finlandei. Cu excepția imigranților trimiși în Europa cu misiune islamistă, iar Iranul este creierul acestui gen de operațiune în numele Califatului Mondial, restul imigranților sunt niște amărâți naivi, ajunși pe post de carne de tun pentru propaganda de tip neo-fascist a politicienilor suveraniști. Nimic nu se pierde, totul se transformă pentru că o bună parte din acești refugiați se radicalizează, intrând în plasa rețelelor teroriste islamiste. Strategia instalării unor conflicte zonale în special în Africa, pentru a declanșa un exod în masă a populației și organizarea de rețele care să adune, să finanțeze și să conducă spre țările europene sute și sute de mii de imigranți care fug de război, este parte integrantă din strategiile prin care Kremlinul își coordonează de ani buni războiul hibrid împotriva Uniunii Europene. 

Când polonezii și spaniolii au scos armata la graniță, brusc imigranții s-au evaporat, mulți fiind preluați organizat pentru a fi duși înapoi în țările de origine, așa cum s-a întâmplat în Belarus și Maroc, semn că avem pus în scenă un exod dirijat. Iar ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze chiar mai rău, abia acum vine. Președintele Trump, la nici o zi distanță de primele valuri de zeci de mii de tineri marocani debarcați la Ceuta într-un Cyty Brake de flash-mob, ține un discurs în care le spune americanilor că dacă nu ar fi el, cu politicile anti-imigrație, cu ICE, cu zidul de la frontiera cu Mexicul, ce s-a întâmplat la Ceuta zilele astea este pistol cu apă. Dacă Donald Trump nu ar apăra granițele SUA, milioane și milioane de zombi sud-americani ar putea intra în valuri succesive pentru a lua în stăpânire orașele americane. Evident că nu există dovezi că invazia marocană de proporții biblice ar fi o răzbunare a Administrației Americane la adresa Spaniei dușmănoase, cert este însă că nimic nu este mai providențial pentru un mid-term – care altfel se anunță problematic pentru Donald Trump – decât o nouă tentativă de asasinat eșuată la urechea dreaptă – iranienii știu de ce – și o invazie, două de imigranți canibali prin țări europene care să alimenteze cu cărbuni locomotiva MAGA.