1973 – Se naște Elena Udrea, într-un colegiu electoral din Buzău. Legenda spune că medicul care a asistat la nașterea ei a rămas fără ceas și fără portofel, micuța Elena Udrea explicând vă va construi din banii sustrași o sală de sport și un bazin olimpic chiar în fața maternității.
1974 – Elena Udrea face primii pași, îngreunați vizibil din cauza tocurilor extrem de înalte.
1977 – Micuța Udrea intră la grupa mare, cea mai bănoasă dintre toate grupele din grădiniță.
1980 – Prima zi de școală este marcată, în mintea de copil a Elenei Udrea, de un mare mister: de ce trebuie ca, pe viitor, să frecventeze zilnic o școală și nu un bazin olimpic, un patinoar sau un teren de fotbal construit în pantă?
1985 – Un profesor de geografie iresponsabil o învață că Norvegia e o republică membră a Uniunii Europene. Această informție eronată o va urmări toată viața, aruncând o lumină sumbră asupra carierei sale politice. Pentru ca simetria să fie însă perfectă, și Norvegia crede despre Elena Udrea că a fost un ministru extrem de competent din timpul guvernelor Boc, undeva la Transporturi sau la Justiție.
1986 – Gestul Elenei Udrea de a da la fondul clasei pantofi cu toc de care nu mai avea nevoie e extrem de controversat.
1989 – Ceaușescu e împușcat la Târgoviște. Elena Udrea răsuflă ușurată că nu a apucat să lucreze pentru administrația prezidențială a acestui președinte.
1992 – La examenul de Bacalaureat, Elena Udrea apare îmbrăcată extrem de sobru, într-o elegantă fustă roz lungă de o palmă și jumătate, cu zorzoane și paiete. La sport, nota nu e una extraordinară, deoarece la proba de săritură în lungime o cam jenează pantofii cu toc.
1994 – Deși studentă al București, Elena Udrea continuă să primească mâncare de acasă. Mama ei îi trimite săptămânal, prin mecanicul de locomotivă, o geantă Louis Vuitton plină cu zacuscă, ciorbă de pui și pilaf.
2008 – Este numită ministru al Turismului. Nemulțumită de ce i-a picat, îi propune ministrului francez al Turismului să facă schimb.
Publicat în Cațavencii, nr. 46, 21-27 noiembrie
