1980 – Un obiect misterios aterizează pe un câmp de la marginea Bucureștiului. Două creaturi cu membre subțiri, ochi mari și țeastă elongată se dau jos din farfuria zburătoare. Una dintre ele ține la piept un prunc pletos și cu barbă, pe care-l așază pe pământ, ca să-l găsească și să-l adopte o familie de oameni. Lucirea de cutezanță din ochii copilului arată că el este alesul, că el e cel care va stârpă hidra cu șapte capete a statului paralel, sau cel puțin se va face de râs încercând.
1987 – Agentul lui de legătură de pe planeta de origine îi pune o întrebare foarte dificilă: La cine ține mai mult? La nava-mamă sau la nava-tată?
1990 – Liviu Pleșoianu scrie o compunere despre cum și-a petrecut vacanța de vară în străinătate, pe teritoriul unui alt stat paralel.
1992 – Studiază la limba română schița „Puiul”, în care un pui de prepeliță este împușcat de securiști după ce află o serie de amănunte-cheie despre protocoalele dintre Servicii și procurori.
1994 – Vine momentul să-și facă buletin. Le cere extratereștrilor care l-au lăsat pe Pământ să-l ia înapoi în spațiu.
1998 – La majorat, Pleșoianu află adevărul despre el: a fost creat pe cale artificială, cu ADN luat de la Pleșu și de la Liiceanu, de unde și numele.
2001 – Mai mulți vecini de bloc îl roagă să renunțe la coadă, pentru că le aduce aminte de lipsurile și cozile de pe vremea lui Ceaușescu.
2005 – Liviu Pleșoianu simte nevoia să facă sport. Merge la o sală de forță. Medicii îi recomande să poarte o cămașă corespunzătoare.
2016 – Intră în Camera Deputaților, pe locurile rezervate minorității alpha-centauriene din România, care numără zeci de extratereștri răspândiți prin toate județele țării.
3.389 de vizualizări
