Ultimii sturioni din Dunăre și penultimii din Marea Neagră trăiesc pe tarabele pieței clandestine de pește din Obor. Păstrugi de lungimea unui caras, nisetri cu puțin mai mari decît roșioara și moruni sub kil, considerați milimetrici, cască operculii spasmodic, apoi încremenesc, purtîndu-și specia spre extincție. Sub ochii țiganilor contrabandiști și ai Poliției, aceste animale venind din Cretacicul tîrziu, obosite să tot existe de două sute de milioane de ani, dispar pentru totdeauna.
În Piața Obor nu sînt amenințați, însă, doar sturionii, ci și bugetul de stat. Singurul comerț mai puțin fiscalizat ca acela din Obor e, pesemne, traficul de cocaină. Aici, factura e mai rară decît inorogul alb, iar taxa e mai jignitoare decît înjurătura de mamă. Cea mai mare piață agroalimentară a Europei de Sud-Est plătește doar taxe de protecție. Marfa vine dintr-un neant vegheat de Regina Vămilor, dijmuit de Regele ANAF și protejat de majordomii Gărzii Financiare. Piața își reține cota ei de bani negri, iar gangsterii arondați la Primăria sectorului 3, pe a lor. Traficul de legume de import, de țigări, de băuturi falsificate, de carne expirată și de brînzeturi cu aracet are și el contribuția lui, dar volumele mari se fac din rulajul produselor țărănești. Nimeni nu știe la cît se ridică cifra vînzărilor zilnice, dar mulți tarabagii care se tem pentru viața lor știu cîte genți cu bani merg la stăpînii jocului.
Piața a fost cumpărată în 1998 de Puiu Popoviciu de la FPS-ul condus de Bebe Ionescu, tatăl prezentului soț al Ebei și cuscrul lui Băsescu. În loc să dea 50 de milioane de dolari, cît valorau atunci cele 224 de spații comerciale ale statului, Popoviciu a plătit doar 835.000, adică de șaizeci de ori mai puțin. Afacerea a primit pe parcurs binecuvîntarea lui Neculai Onțanu, generalul fără studii și carieră militară, care, din 2000 încoace, mulge Primăria sectorului 2. Sturionii nu cunosc nimic din toate aceste aspecte, dar procurorii știu tot și tac ca peștii.
