Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Ne-a trecut schimbarea pe la tâmplă

Zoom Ne-a trecut schimbarea pe la tâmplă

Rareori i se întâmplă unei societăți un moment de luciditate apartinică în care să ceară, cu zeci de mii de glasuri, schimbarea întregii clase politice. Și tocmai pentru că momentele astea sunt rare, ar trebui să ținem cu dinții de ele. Cu dinții de lapte ai democrației care încă-și caută bipedismul, dar și cu protezele celor îmbătrâniți prematur de țepe, ai căror dinți au rămas, creduli, pe bâtele minerilor năvăliți în iunie 1990 la București. Luciditățile astea firave, aproape ftizice, ar trebui ocrotite prin lege, udate periodic și sădite în pământ fertil, nu abandonate pe podelele de travertin ale Casei Poporului.

Cam asta trebuia să facem și cu licărirea inteligentă din ochii străzii, din serile de 3 și 4 noiembrie. Dar am ales s-o încețoșăm repede, turnându-i cu forța pe gât cupa de șampanie a victoriei. Căci Klaus Iohannis a ieșit cu adevărat victorios din această bătălie, zâmbind în hohote atunci când și-a instalat tehnocrații prin ministere, însoțindu-i cu fanfară, girofar și scoarțe roșii. Și-a luat țara înapoi, din nou, iar la gâtul lucidității a asmuțit o liotă de retrieveri oploșiți de 26 de ani prin politică. Câini buni, de vânătoare, care reacționează bine la dresaj, poți să-i trimiți liniștit să-ți aporteze comisionul, iar la nevoie, să aducă ciutele speriate înapoi în țarc. Dacă le și scrii discursul pe un cartonaș, retrieverii ăștia par și mai convingători, mai ales când își unesc schelălăielile și se uită toți în ochii tăi, cu privirile alea aparent inteligente.

“Ho! Ho! Haram nesățios!”, au început să urle câinii de pază ai clasei politice imediat după ce lui Ponta îi fuseseră umplute toate găurile prin care ar fi putut spera să se mai strecoare. Gata, ți-ai făcut treaba, înapoi în cutiuța catifelată! Schimbarea nu se poate face așa, cu una, cu două. Schimbarea e pentru profesioniști ai schimbării, nu pentru mahalaua ineptă și vulgară. Lăsați-ne pe noi, specialiștii, să ne ocupăm. Fără politicieni nu se poate, fără partide cu atât mai puțin. Ba, la o adică, veți vedea că nici măcar fără partide nereformate nu vă e posibilă viața.

Cică legile nu pot fi schimbate, că nu permite Constituția. Constituția nu poate fi schimbată pentru că nu o permit legile. Partidele nu pot fi scoase din schemă pentru că nu o permite democrația. Democrația nu poate fi îmbunătățită pentru că, deși nu este perfectă, nu ne permite lipsa de viziune să facem un pas înainte.

Ne place sau nu, luciditatea, atâta câtă mai avem, e prizoniera unor eterni profitori care-și târâie de 26 de ani bășinile prin politica românească. Ei știu chichițe, ei interpretează recomandări și directive, ei stau cu pixul în mână și transformă virgulele din legi în puncte și semnele de exclamare din furia străzii în puncte de suspensie: “Ne… vedem… la… anu’…, la urne… Fraierilor!”.

Ne-a trecut schimbarea pe la tâmplă. Și am lăsat-o să treacă, asemeni tuturor trenurilor importante din viața noastră de după 1990. Nu-i așa că-i periculos să ții capul drept și privirea orientată înainte? Hai, ciocu’ mic și ochii-n pământ, poate mai găsim niște mărunțiș scăpat de ăștia…

2 comentarii

  1. #1

    Pai si cum ramine cu sintagme ca open governance, e-democracy, e-Participation.
    Check this out Mr. PAH:
    http://www.ted.com/talks/pia_mancini_how_to_upgrade_democracy_for_the_internet_era

    Oare nu e timpul ca si noi cetatenii sa ne cistigam locul la masa democratiei, precum zice Madam Pia Mancini, huh?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Constituție, prostituție…

    14 ianuarie 2020

    A existat, după 1990, un moment încare Constituția României putea fi modificată, schimbată în bine. Era epoca în care o alianță politică obținuse peste 60% din locurile din Parlament. Se […]

  • Istoria în adormire

    14 ianuarie 2020

    Dacă turiștii sovietici înarmați cu drujbe, fitile de lampă și scrumbii afumate nu s-au sfiit în decembrie ‘89 să se cațăre pe acoperișurile caselor conspirative ale Securității și să tragă […]

  • Cel mai partid perdant

    14 ianuarie 2020

    Îmi plăcea USR, la început, ca idee. Cu mult înainte să aflu că domnul Kivu a fost un ordinar turnător la Securitate. Îmi plăcea USR ca energie. De mulți, foarte […]

  • Alegem nimic, dar mai repede

    7 ianuarie 2020

    Pare, cumva, că ne-am plictisit de democrație, că ne încurcă viitorul nostru, că vrem să-l expediem repede, ca să-l bifăm. Poți să-ți bifezi viitorul? Sigur. Pui în dreptul lui o […]

  • „Ferește-mă, Doamne, de cei ce-mi vor binele!“

    7 ianuarie 2020

    Dacă din clasa întîi pînă-ntr-a patra am colecționat, ca toți dobitocii, premii și mențiuni, să aibă și mam’mare un prilej de bucurie, dintr-a cincea, cînd se apropiau ședințele cu părinții, […]

Ultimele articole