Nu mor șerpașii când vor borfașii

Puțini și-au pus întrebarea cum de au fost parașutați prim-ministrul armean și președintele Azerbaidjanului în poalele pacificatorului mondial de la Casa Albă. Ei bine, dacă arabii i-au făcut cadou un avion poleit cu aur lui Donald, e clar că ar fi fost o problemă la Washington cu avioanele astea, mai ales că sunt mari – gen Air Force One – și ar fi fost greu de parcat și un al doilea avion prezidențial făcut cadou de Putin. Rușii, ași la manipularea maselor, nu l-au ratat nici pe Trump – care este în sine o eroare cognitivă a maselor –, așa că i-au prins punctul slab cu visul de a primi premiul Nobel pentru pace. Dacă stăm să ne gândim că a fost mai simplu și mai ieftin pentru Putin să-i trimită peste Atlantic pe cei doi reprezentanți ai țărilor ex-sovietice aflate în război de ceva decenii decât să îi livreze lui Trump un ditamai avionul prezidențial, înțelegem cât de genială a fost mutarea Kremlinului. Putin a înțeles că, pentru Trump, faza asta cu pacea mondială și premiul Nobel sunt precum punctele acumulate la Lukoil, când alimentezi cu carburant mașina. După niște plinuri de benzină ai strâns puncte ca să-ți cumperi la preț redus un tirbușon de deschis sticle de vin – iaca, tot așa și cu Nobelul, dacă faci mai multe păci, strângi puncte și suedezii nu au cum să nu-ți dea premiul.

OK, visul lui Trump e premiul Nobel pentru Pace, iar Putin i-a demonstrat că îl ajută ca un adevărat prieten. Nu se mai îndoiește nimeni că Trump ar fi în stare să facă el războaie (cu Mexicul, cu Groenlanda, cu Canada, cu enervanții de europeni) pentru a semna apoi pacea și a ajunge astfel la 10-15 păci încheiate grație lui. Numai că Vladimir s-a prins că săracul Donald încă are probleme cu democrația americană care nu-i permite totuși să trimită soldățeii unde vrea mușchiul lui, așa că s-a oferit el să stingă un conflict înghețat, creat și congelat tot de băieții lui de la Kremlin. Nimic mai ușor, pentru că în Rusia mai toți au rău de înălțime și se tem crunt de zborul individual de la etaj, drept care armeanul și azerul au preferat să zboare împreună cu avionul la Washington ca să semneze pacea împreună cu Donald. Iată cum între pacea azero-armeană, sfințită de liderul de la Casa Albă, și venirea lui Putin în Alaska pe covorul roșu există o evidentă legătură de curtoazie. Nu știe nimeni pe unde i-a intrat porumbelul păcii lui Trump în suflet, cert este însă că i-a ieșit pe gură atunci când a spus că, după atâta pace făcută, nu ar fi rău să ajungă în Rai. Iată o misiune grea pentru staff-ul lui, care nu pare să aibă o ambasadă printre îngeri, deci haideți să ne concentrăm pe chestii mai pământene, cum ar fi, de pildă, războiul Rusiei împotriva Europei, început de cel puțin 15 ani de Putin.

Războiul hibrid e perfid. Întâi faci nenorociri prin Africa, bați palma cu americanii fierți să termine cu terorismul islamic, bun prilej să faci nelocuibile niște țări arabe. Apoi organizezi profesionist, având sprijinul experților KGB, rețelele de trimis refugiați în Europa cu milioanele. Rusia a demonstrat că este țara cu cele mai tari capacități de strămutare a populațiilor încă de pe vremea lui Stalin, când a mânat de la spate milioane de oameni dintr-o republică sovietică în alta, până a amestecat bine națiunile pentru a termina cu unitatea națională, deci și cu riscul de a visa ulterior la suveranitate. Șocul economic și cultural la care rușii au supus țările europene prin valurile de imigrație, mai ales Franța și Germania, cele două motoare ale UE alese ca ținte principale, nu a avut ca rol doar slăbirea economică, ci și pregătirea unor mișcări politice care să dinamiteze din interior UE prin exacerbarea entropiei sociale, alimentată de xenofobie, suveranism, rasism, anti-imigrație, deziderate politice etichetate cam prea repede ca extremă-dreapta, care ar trebui să fie în esență anti-bolșevică. Imigrația este mai puternică decât o bombă nucleară, dezastrul creat fiind real, vizibil la tot pasul în Vestul european. De la cartierele cu musulmani în care nu mai intră nici Poliția, violuri, crime, mizerie, insecuritate și până la atentate. Iată cum mulți europeni, de la multiculturalism și democrație, au dat-o direct în neo-nazism, izolaționism, fascism. „Ausländer raus! – Străinii afară!“ a devenit simbolul mișcării anti-UE, al închiderii granițelor, al suveranismului fortificat, cu gard. Atomizarea Uniunii Europene este pentru ruși fix covorul roșu pe care Putin ar putea ajunge la Paris și Berlin ca învingător fără să mai consume motorină cu tancurile. Evident, asta s-ar întâmpla cu tancurile parcate în Europa de Est. Să nu fim naivi – Ucraina este doar o bătălie, nu și războiul.

Pentru cine mai are dubii că rușii au imigrația ca armă a războiului hibrid, există ca studiu de caz trimiterea de sirieni prin Belarus pentru a forța granița poloneză. Că sirienii nu au trecut ca prin brânză prin Rusia și Belarus, ci au fost aduși în contextul războiului cu Ucraina, ne confirmă chiar adunarea lor în avioane și trimiterea înapoi în Siria, când forțarea graniței poloneze a eșuat. Haideți acum să punem în oală islamismul radical, Iranul, dronele Shahed care lovesc Odessa, valurile de imigranți musulmani de la Bruxelles și o mână-două de Putin. Punem la foc mic și vom avea fiertura băută de cecenii lui Kadîrov înainte să ia cu asalt tranșeele ucrainenilor la Mariupol. Dacă punem după gust, la sfârșit, și o lingură de TikTok, avem procentele mari obținute în alegeri de partidele anti-europene, populiste, xenofobe, cu simpatii (deloc întâmplătoare) ruse și ideologie suveranist-pacifistă anti-ucraineană în majoritatea țărilor din UE. Dacă imigrația este calul de bătaie al războiului hibrid lansat de ruși în Vest, în Est avem o cu totul altă lume, fără prea mulți imigranți, dar cu alt gen de obsesii. România este un caz în sine datorită distrugerilor masive pe care propaganda rusă le-a reușit în mecanismul electoral. Dacopați, pupători de moaște cu tricolor, samsari de icoane la proteste, patrioți frustrați, salahori în exil european și suveraniști fără cauză, toți au avut nevoie de un Mesia care să le salveze țărișoara nu de imigranți, ci de globaliști, sorosiști, Oculta Mondială, vacciniști, capitaliști, elgibitiști. Un Mesia care a strâns în jurul lui esența delirului naționalist de tip butaforic legionar (cruce, tradiție, antisemitism, port popular, pogrom, asasinate, fantoma Mareșalului, mormântul Căpitanului, roua pură de pe zmeura din Carpați). Pacea, frica de război cu rușii, defetismul, ura îndreptată spre ucraineni și anti-europenismul rimează perfect cu interesele ruse, care vor România la pachet cu Moldova și Ucraina. Iar politica ce face acest gen de joc a fost susținută nu doar în România, ci și în Germania și în toată Europa chiar de J.D. Vance și de trompetele MAGA, ceea ce ne duce inevitabil la pacificatorul Trump.

Trump a  schimbat într-adevăr lumea atât de mult, încât nici Casa lui cea Albă nu a scăpat. Avem acum în Salonul Oval aur mult și kitsch grotesc ce te face să gândești că omul și-a făcut vacanțele la Țăndărei pentru a aprofunda legătura semantică dintre coloanele Casei Albe și coloanele caselor romilor cu Maserati în curte, mai în aval de Slobozia. Este doar un detaliu, însă este un detaliu foarte important pentru a înțelege decorul în care șefii de state vin la Trump. Președinții ăștia, mai puțin Vladimir, au șansa ori să fie luați la șuturi de Vance, tăvăliți de Trump prin Salonul Oval și trimiși acasă în grabă, ori să fie primiți cordial pe post de rude mai sărace, caz în care nu se pleacă din Washington până ce aceștia nu cumpără de la magazinul cu suveniruri al Casei Albe șapca roșie cu MAGA și cana de cafea pe care scrie TRUMP. Aceasta este cheia politicilor globale în care Donald este condamnat să primească premiul Nobel pentru Pace, iar Putin să primească covor roșu în Alaska. Întrebarea este însă dacă Trump știa, atunci când îl aștepta pe covorul roșu pe prietenul lui drag Vladimir, că nu peste mult timp acesta îl va înșela cu un alt covor roșu, la Beijingul lui Xi. Acum pe bune, chiar dacă nu ne interesează viața sentimentală a lui Trump, nu trebuie să treacă pe lângă noi un alt detaliu important, legat de faptul că, între Alaska și Beijing, Putin a schimbat abordarea față de România. Luați aminte aici, este o veste bună, pentru că asta demonstrează că am intrat și noi în lumea cu ștaif. Dacă până mai ieri, în Vestul bogat, imigrația era baionetă la mitraliera rusă, iar la noi doar himerele cu ie, Decebal și opinci ridicau praful pe ulițele sărăciei melancolice ale Grădinii Maicii Domnului, iată că avem în sfârșit imigranți veniți să muncească și să trimită bani acasă la ei.

Trăim vremuri extrem de dinamice și adevărul este că moaștele, turul 2 ânapoi, icoanele cu Sf. Gheorghe și balaurul capitalist, chiar și capul de lup dacic, s-au cam fâsâit. Era nevoie de ceva proaspăt. Așa au apărut auristul Tănasă cu mesajul împotriva transportatorilor ne-români de fast-food la domiciliu, apoi smardoiala proletară mixtă româno-nepaleză dintr-o fabrică, apoi bangladeshianul livrator luat la omor pe stradă de un tânăr neo-nazist rătăcit de lângă mama lui și – iată – Noua Dreaptă, care nu e dreapta pe care o știm noi, aia care îi ura pe ruși, și care vrea miting de protest împotriva muncitorilor ne-albi. Mișto, nu? O adevărată oaste de xenofobi cu tricolor s-a ridicat pe TikTok pentru a consuma filmulețe cu invadatorii ciocolatii călare pe biciclete, cu pizze și șaorme în spate, de le livrează la globaliștii cu blugi și consumatori de banane. Pe Facebook tropăie hoarde de asistați social care spumegă văzând asiaticii ne-albi care le fură locurile de muncă, batalioane de salahori români expați care se tem că vor găsi la repatriere ocupate de nepalezi casele alea cu un euro, date de AUR. Iată focul rasist cu care Kremlinul reușește să reîncălzească ciorba suvernismului mioritic, din care încă nu ați văzut indignarea călugărițelor de la mânăstiri împotriva păgînilor invadatori și nici pe Simion în ie, opinci și ițari, venit la protestul noilor daci dreptaci. Adevărul este că avem nevoie în țara asta de un Trump, dacă nu cu șapcă roșie, măcar cu pantalonii roșii, care să ne facă și nouă un gard înalt la granița Schengen, să ridice cu armata nepalezii de pe străzi, să îl primească pe Putin cu covor roșu și să facă pace în Ucraina cu poporul frate rus. Altfel o să ajungem să vedem indieni la cosit, vietnamezi urcând cu oile la stâna din munți și thailandeze bătrâne cu pătrunjel la snop și funii de usturoi întinse pe tarabele din piețe. Ne-a ajuns un neamț la Cotroceni, ce, suntem nebuni?