Nu ne mai împrumutăm pentru consum, ne împrumutăm ca să plătim în avans arme pe care poate le vom primi cândva. Sau nu

România a început, în 2017, achiziția a șapte sisteme Patriot de la partenerul strategic, SUA. Era primul an în care bugetul prevedea alocarea a 2,5% din PIB pentru armată, iar mai-marii noștri se simțeau în bani. Fără ca Parlamentul, conform legii, să fi aprobat această achiziție, România, nu se știe exact prin cine, își luase niște angajamente față de SUA. Cum ar fi, de exemplu, plata unui avans de peste 900 de milioane de dolari, până la finalul anului 2017. Cei care nu au o memorie foarte scurtă, își vor aminti, cu siguranță, agitatul an 2017, cu manifestații de stradă începute chiar din ianuarie, la puțină vreme după alegerile parlamentare, manifestații care au durat aproape tot anul. Încercând o șmecherie națională, în limitele legii, totuși, Liviu Dragnea, care era, pe vremea aceea, președinte al PSD și președinte al Camerei Deputaților, a amânat de câteva ori discutarea legii achiziției sistemelor Patriot, în speranța că va avea un mijloc de presiune în eventuale negocieri cu președintele Klaus Iohannis. Doar că Iohannis nu a vrut să negocieze nimic. Cum el părea să-și fi luat angajamentul achiziției și plății avansurilor în chestiunea Patriot, președintele României a făcut ceea ce putea face șeful unui stat suveran și independent: l-a pârât pe Liviu Dragnea partenerului strategic, menționând că din cauza acestui țărănoi penal din Teleorman întârzie aprobarea legii și plata avansului către Raytheon.

Răspunsul SUA a fost prompt: pe data de 15 noiembrie 2017, secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson, aterizează de urgență pe Aeroportul Otopeni, într-o escală neprevăzută la întoarcerea în SUA dintr-un turneu în câteva țări asiatice. Ministrul de Externe al României, Teodor Meleșcanu, este convocat chiar la aeroport, unde, în salonul oficial, are o întâlnire informală cu omologul său american. După scurta întâlnire, Rex Tillerson se urcă în avion și pleacă spre casă, iar Teodor Meleșcanu se urcă în limuzina de serviciu și pleacă să se întâlnească direct cu Liviu Dragnea. Căruia îi comunică, sec, faptul că partenerul strategic este îngrijorat de faptul că Parlamentul amână votarea legii prin care se aprobă achiziția sistemelor Patriot. Dragnea înțelege mesajul, doar că 15 noiembrie picase miercurea în 2017, așa că nu mai putea face mare lucru. Legea care aproba achiziția Patriot avea să fie votată în regim de urgență luni, 20 noiembrie, în Senat, și marți, 21 noiembrie, în Camera Deputaților. Pe 27 noiembrie, legea 222/2017 avea să fie promulgată de către președinte, ceea ce a permis ca avansul de peste 900 de milioane de dolari să fie plătit până la finalul lunii noiembrie, așa cum le promisese cineva oamenilor ălora de la Raytheon.

În urma multiplelor articole publicate

în principal de Cațavencii, situația achiziției sistemelor Patriot este de notorietate. În acest moment, la șapte ani de la plata avansului de aproximativ un sfert din valoarea totală a contractului, România nu a primit decât patru din cele șapte sisteme Patriot contractate și achitate integral la finalul anului 2019.

Decizia Guvernului Orban, proaspăt instalat în noiembrie 2019, de a achita integral în avans sistemele Patriot, deși în acel moment nu primiserăm nici măcar unul din cele șapte sisteme, a dus la depășirea deficitului bugetar de 3,5%. Plate respectivelor tranșe din contractul Patriot nici măcar nu era programată pentru anul 2019, dar a fost voința guvernului proaspăt numit de către Klaus Iohannis să efectueze aceste plăți, absolut nenecesare.

În 2024, așadar, România primise doar patru sisteme din cele șapte achitate integral. Primul sistem Patriot românesc a devenit operațional de-abia în 2023, iar al doilea în primăvara anului 2024. Celelalte două sisteme aflate în posesia României nu sunt operaționale. România a decis, de asemeni, să cedeze unul dintre sistemele sale operaționale Ucrainei, cu titlu de donație, o lege în acest sens urmând a fi votată în regim de urgență zilele următoare.

În 2017, la momentul votării și a promulgării Legii 222/2017, valoarea totală a celor șapte sisteme Patriot era estimată la 4,64 miliarde USD, cu tot cu TVA, conform articolului 1, alineatul 2 din lege: „Primul sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) dintre cele achiziţionate potrivit alin. (1) lit. a) se contractează până la 31 decembrie 2017, în configuraţia din primul contract de stat de tip LOA şi la preţul reprezentând contravaloarea în lei a sumei de 910,10 milioane USD, inclusiv TVA, din valoarea totală estimată de circa 4,64 miliarde USD, inclusiv TVA“.

Ei bine, la începutul anului, în răspunsul trimis redacției Cațavencii, MApN a lăsat să se înțeleagă că suma de 4,64 miliarde de dolari, inclusiv TVA, era destinată doar primelor patru sisteme Patriot, urmând ca celelalte trei să ne coste în plus. Pe lângă aceste sume, România va mai cumpăra 200 de rachete pentru sistemele Patriot, contra sumei de un miliard de euro, căci cele 224 de rachete plătite odată cu sistemele Patriot inițiale sunt insuficiente.

De fapt, nici 224 de rachete Patriot nu ne-ar ajunge cine știe cât ca să ne apărăm de un eventual atac rusesc. Conceptual, sistemele Patriot folosesc minimum două rachete pentru a doborî o rachetă inamică, asta însemnând că, echipate la maximum, forțele armate române ar putea doborî cu certitudine 212 rachete inamice. Cam cât trag rușii în două zile. După care ar urma să așteptăm încă trei-patru ani să primim stocuri noi de rachete pentru lansatoarele Patriot.

Revenind la sistemele Patriot (trei) care ne lipsesc deși le-am plătit, precum și la sistemul care ar trebui să înlocuiască sistemul proaspăt donat Ucrainei, mai avem de așteptat. În iunie 2024, SUA au decis să nu mai livreze nici unul dintre sistemele Patriot deja comandate și eventual plătite, precum nici rachetele aferente, până când Ucraina nu va avea suficiente sisteme Patriot pentru a-și asigura apărarea antiaeriană. Raytheon a anunțat că își crește capacitatea de producție la 12 sisteme pe an, iar Lockheed Martin a anunțat că va crește producția de rachete Patriot de la 500 la 750 pe an. Chiar și așa, noi, ca plătitori, suntem la coada listei de comenzi onorate.

Ei bine, dacă am avut și mai avem

de așteptat pentru sistemele Patriot, să vedeți cam câtă răbdare ne trebuie pentru avioanele de generația a V-a, respectiv pentru cele 32 F-35 pe care urmează să le achiziționăm tot de la SUA, evident.

În dezbatere publică se află legea prin care Parlamentul va aproba achiziționarea a 32 de avioane F-35, a muniției aferente, a motoarelor și pieselor de schimb, precum și a programelor de instruire a piloților. Această achiziție urmează să coste 7.735.000.000 de dolari cu tot cu TVA, iar banii vor veni din cele 12 miliarde de dolari pe care România îi va împrumuta de la SUA. Patru miliarde direct de la Guvernul american și opt miliarde de la bănci, cu garanții de la Guvernul american.

Avioanele F-35, însă, nu vor ajunge în România și nu vor deveni operaționale până, cel mai devreme, în 2034, atunci când va începe, să sperăm, înlocuirea avioanelor F-16 pe care le-am cumpărat din Portugalia și încă le mai cumpărăm din Norvegia. Cum ar veni, ne împrumutăm și începem să plătim acum pentru a venea primul F-35 peste zece ani.

S-ar putea să avem mai mult noroc

în cazul celor 54 de tancuri Abrams, a căror achiziție a fost deja aprobată. Cum aici nu trebuie să mai așteptăm să fie produse tancurile, pentru că SUA nu mai produc tancuri Abrams noi de cel puțin douăzeci de ani, este posibil să ne primim Abrams-urile mai repede, modernizate după ultimele standarde. Problema este că Parlamentul României a aprobat achiziția a 54 de tancuri Abrams M1A2 SEPv3, plus 12 derivate pe șasiu de tanc, muniție și simulatoare, cu o valore totală de 1,07 miliarde de dolari, în timp ce Congresul SUA a aprobat această tranzacție contra sumei de 2,53 miliarde de dolari, adică mai mult decât dublu.

Achiziția va fi finanțată, de asemeni, din împrumuturile alea de 12 miliarde de dolari. Și, desigur, Parlamentul României va trebui să modifice legea prin care a aprobat achiziția. Căci dacă Congresul SUA a zis că alea costă 2,53 miliarde, cine suntem noi să spunem că nu plătim decât un miliard?

Și totuși, să nu ne facem speranțe prea mari. SUA au livrat Ucrainei 31 de tancuri Abrams, la finalul anului trecut. În acest moment, tancurile Abrams ale Ucrainei au fost retrase de pe front, după ce rușii au distrus sau avariat grav, determinând abandonarea lor, 20 din cele 31 de tancuri în doar cinci luni.