Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Nutzi și impozite

Zoom Nutzi și impozite

Una din marile mele satisfacții, aproape erotice, aș zice, este să-mi plătesc impozitul local, pe garsonieră, la timp, beneficiind astfel de generoasa reducere pe care mi-o oferă minunata, umana Primărie a sectorului 6. Mă simt atunci o femeie responsabilă, o cetățeancă cinstită, atentă la nevoile statului de drept, cum s-o fi simțit și tiza mea Elena Udrea înainte de a fi arestată preventiv. În acest sens, al responsabilității, m-am sculat ieri, 31 martie, ultima zi cu reducere, la 5 dimineața și, după nevoile și dușul de rigoare, m-am înființat la ora 6 la ușa centrului de colectare a impozitelor de la intersecția Uverturii cu Virtuții (ce nume frumoase!), exact acolo unde în anii ’90 adăsta la căderea serii un ciopor de june și apetisante surori de-ale noastre din Republica Moldova, gata să ofere servicii complete, contra unor sume modice, oricărui fraier stătut.

Am fost a treia la incipienta coadă. Două persoane feminine, cam între 85-90 de ani, care se țineau încă bine de bara de la intrare, mi-o luaseră înainte. Pînă la 8,30, cînd se deschidea centrul, în spatele meu se adunaseră ordonat, pe două șiruri, ca nemții în stațiile de autobuz, cam 50 de ființe: bătrîni ce cu mîndrie poartă lumina anilor în plete, bărbați bolnavi, atinși de soartă și mame și copii și cîteva fete venind direct din Centrul Vechi așteptau – cumințenia pămîntului, nu alta! – să se deschidă. Și fix la 8,30 s-a deschis.

A fost, ce-i drept, o mică busculadă la intrare – sîngele năvalnic al românului apă nu se face! –, dar, în fine, am ajuns cu bine, cam a șaptea, în fața ghișeului cu litera mea, în spatele căruia o doamnă somnoroasă, cu pieptul mare, da-n care sînt convinsă că bătea o inimă curată, tocmai își termina de făcut cu ojă unghiile. Nevoia ancestrală a româncei de a arăta bine și la locul de muncă!

În cele din urmă am plătit, am ieșit fericită și m-am înghesuit apoi, prin îmbrânceala ușilor, în 336, unde un adolescent tuciuriu nu și-a luat o clipă ochii, admirativ, de la poșeta mea crem.

La Cotroceni, birjar, la Cotroceni!

(va urma)



Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

erbasu
Big Fish
Istorii Corecte Politic
Iubitori de arta
Carne de pui La Provincia