Şi pleacă jupîn Dumitrache să-şi facă rondul. Agresata Ziţa vine să-i spună soră-si Veta ce era să păţească cu mitocanul de Ţircădau. Veta e cam absentă şi, hotărît lucru, tristă. În timp ce Ziţa îi povesteşte cum voia să scoată pastramagiul şicul din baston, să-i cauzeze, ea vrea să ştie ce înseamnă dacă i se bate un ochi. Se duce Ziţa pînă la urmă acasă şi Veta se vede cu Chiriac.
Tejghetarul e otrăvit. Veta, cu care trăieşte de cîţiva ani, fără ca jupîn Dumitrache să-i simtă şi-a găsit un curtezan! Îl traduce pe el! Veta se dă de ceasul morţii. Cum să facă ea una ca asta? Să-l înşele pe Chiriac?! Astea sînt nebunii din capul dumnealui – Dumitrache, adică. Şi după ce se lămureşte cu Chiriac, Veta se pregăteşte de culcare. Dar îi pătrunde în cameră cineva, care-i face declaraţii de amor. E Rică Venturiano, cel care voia să ajungă în casa Ziţei, dar a nimerit la Veta. Angel radios!
Cînd Veta îşi apropie lampa de faţă, ca să risipească neînţelegerea Rică îi cere scuze şi vrea să se retragă. Dar, ghinion, jupîn Dumitrache s-a întors acasă şi l-a zărit pe fereastră. S-a dus ambiţul! Ceea ce-i mai rămîne lui Titircă e să-l prindă pe atentatorul la onoarea lui de familist şi să-şi spele ambiţul în sîngele nemernicului. Şi începe urmărirea lui maţe-fripte. Aţin-te Chiriac! Las pe mine, jupîne! Nae Ipingescu participă şi el la operaţiunea capturării. Şi cînd Rică e prins, cine sare în apărarea lui? Ipistatul, care îl recunoaşte. Apare şi Ziţa care, mă-nţelegi, are un interes vital ca Rică să scape nevătămat, fiindcă ei îi făcea curte studentul în drept şi publicistul vînat de jupîn Dumitrache şi de Chiriac. Şi se lămureşte povestea.
Vinovatul e Titircă ale cărui prepusuri erau cît pe-aci să… Dar pe patul conjugal ce vede jupîn Dumitrache, de i se ridică din nou sîngele la cap? O legătură de gît bărbătească. Stai, jupîne, intervine Chiriac, legătura e a lui! Şi Titircă se calmează.
O fi caraghios jupîn Dumitrache, dar el e singurul om cu adevărat onest din toată această noapte furtunoasă. Chiriac îi trădează încrederea, Veta îl înşală cronic. Ziţa îi ascunde relaţia cu Rică, Ipistatul vrea să-l scape pe Venturiano pe barba lui, iar Spiridon se face complice cu amorezul care a greşit casa. Titircă simte că e ceva necurat în căsnicia lui, dar cum să-l bănuiască pe omul lui de încredere?
Îţi vine să rîzi de acest om incult, dar cu principii, însă, la drept vorbind, oameni ca el au pus umărul la modernizarea şi la regularizarea României, făcîndu-şi nesmintit rondul de noapte la garda civică şi ţinînd-o straşnic împotriva celor care vor să mănînce poporul, chiar dacă nu ştia ce înseamnă cuvîntul corupţiune.
