Olimpismul, frate bun cu stalinismul

Prezența lui Victor Ponta la Baku, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene, nu face parte nici din celebra campanie de aroganțe a premierului și nici din strategia de apropiere de țările fostei URSS, în scopul atragerii de resurse și investiții. Prezența lui Victor Ponta la Baku, printre dictatorii și despoții Europei, e doar o combinație între prostia consilierilor premierului și un gest de bunăvoință față de un bun prieten. Jocurile Europene, organizate pentru prima dată în Azerbaidjan, sînt o găselniță de dată recentă a Comitetului Olimpic European (EOC), care a vrut și el niște jocuri sportive la nivel continental, după modelul Americilor, al Asiei sau al Africii. Inițial, președintele EOC, Patrick Hickey, ar fi vrut să încredințeze Republicii Belarus prima ediție a Jocurilor Europene, așa că l-a premiat și periat corespunzător pe Lukașenko, numai că belarușii n-au găsit destui bani pentru organizarea jocurilor inutilității, cum li se mai spune. Așa că, de nevoie, Jocurile Europene au ajuns în alt stat în care democrația n-a mai călcat de multă vreme, respectiv Azerbaidjan. Dar nici Comitetul Olimpic European și nici Comitetul Olimpic Internațional, prezidat de Thomas Bach, n-au grețuri atunci cînd vine vorba de organizarea de jocuri. Pentru ei nu contează că țara organizatoare se scaldă în cruntă tiranie, important e să se cheltuiască miliarde pentru gloria și preamărirea sportului. Așa se face că, rugat de prietenul său Alin Petrache, președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Ponta s-a urcat în avion și s-a trezit la Baku, înconjurat de Putini, Erdogani, Alievi și alți mari iubitori ai olimpismului. Oricum, omul se simțea dator față de EOC, după ce avusese ocazia să inaugureze, la Brașov, Festivalul Olimpic European de Iarnă pentru Tineret, în 2013. Acum, după ce premierul a onorat olimpismul european și internațional cu prezența-i luminată, sperăm, totuși, să nu-i vină ideea ca România să accepte organizarea următoarei ediții a Jocurilor Europene din 2019, după ce Olanda a anunțat că renunță la organizare din cauză că e prea scump și prea inutil. Pentru noi ar fi doar prea scump, utilitatea fiind maximă pentru cîteva firme care n-au mai prins un contract gras de la partid de ani de zile.