Pe Argeş în sus, pe un mal distrus – De-a kilowaţi ascunselea

Fii băiat deştept, că ţara geme de proşti! Sub această deviză, Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu, reprezentanţi de marcă ai experimentului capitalist Piteşti, au demarat un amplu proiect de captare a râurilor din partea sudică a Făgăraşului. Adică energie verde pentru filament în becurile celor mulţi.

Mediul, o mare ţeavă 

Primul râu a fost Capra, şters de pe hartă chiar dacă debitul său nu susţine setea micro-hidrocentralelor din aval. Amploarea proiectului, finanţat de CEC Bank şi aprobat la Consiliul Judeţean de vedeta DNA Constantin Nicolescu, este cu adevărat impresionantă. Urmează Buda, Otic şi Topolog. Se pregătesc râul Doamnei şi Vâlsanul – ultimul fiind rezervaţie în care trăieşte aspretele, peşte unic în lume. Captarea integrală a acestor râuri va lăsa pe uscat aproape jumătate din Făgăraş, codrul, fauna şi potenţialul turistic al zonei rămânând să se uite la turbine precum dinozaurii la meteorit. 

Să vină lumină din marmota alpină

Studiile hidrologice dezvăluie tendinţe descrescătoare pe termen lung în Argeş, mai ales după marea defrişare care a culminat cu scandalul din Rezervaţia Naturală Piatra Craiului, tunsă zero pe la spate, de la Valea lui Ivan până la Marele Grohotiş. Mai presus de toate, falimentul investiţiei este anunţat de lucrări asemănătoare din etajele inferioare ale albiilor minore din zonă, micro-hidrocentrale vândute de Hidroelectrica încă din anii ’90 din lipsă de rentabilitate. Bizar, am spune, dacă e să dăm crezare gurilor rele ce indică firma de consultanţă care a argumentat proiectul început pe Capra ca fiind a lui Constantin Metehoiu – directorul Hidroelectrica SA Curtea de Argeş. În plus, România stă excelent la capitolul energie electrică produsă cu resurse regenerabile, gen hidro. Şi atunci de ce oare această isterie hidroenergetică ce dă lamă de buldozer la tot sistemul hidrografic argeşean până sub coada caprei negre? Cum a obţinut acest proiect binecuvântarea Regiei Naţionale a Pădurilor, Agenţiei şi a Gărzii de Mediu?  Cum se explică lipsa de reacţie a Agenţiei de Piscicultură, proprietarul legal al resursei piscicole masacrate în albia secată a râului Capra, sute de kile de păstrăv prins cu casca de şantierist, cu lopata de fierar betonist şi cupa excavatorului de neam prost? Răspunsul este unul singur: ticăloşi suntem noi, ziariştii, că pu­nem asemenea întrebări. 

Citiţi ancheta integrală în ediţia tipărită Caţavencii pe care o gasiţi de miercuri la toate chioşcurile de ziare.