Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Pe ce arme cheltuim și de ce cheltuim banii alocați armatei

Zoom Pe ce arme cheltuim și de ce cheltuim banii alocați armatei

În aprilie 2017, Ministerul Apărării Naționale a supus aprobării Parlamentului un memorandum privind demararea achizițiilor pentru o serie de programe de înzestrare a armatei române în perioada 2017-2026. Valoarea totală a acestor programe de înzestrare este de 9,3 miliarde de euro. Din aceste programe de înzestrare lipsesc, însă, alte investiții militare despre care s-a tot vorbit în ultimii ani, cum ar fi achiziția unor alte avioane F-16 sau achiziția de elicoptere de transport pentru armată. De asemeni, din necesarul enunțat de 657 de transportoare blindate noi, în memorandumul trimis spre aprobarea Parlamentului nu se vorbește decât de 94 de bucăți.

 

Aprobarea parlamentară

pentru programele de înzestrare a armatei s-a dat fără nici cea mai mică urmă de dezbatere publică. Așa ne-am trezit, săptămâna trecută, că aflam de la Departamentul Apărării al SUA că am primit aprobarea să cumpărăm șapte sisteme integrate Patriot, configurația 3+, în valaore totală de 3,9 miliarde de dolari. Mirată, societatea românească l-a întrebat pe președintele Iohannis cum, când și cine a cerut cumpărarea de la americani a sistemelor Patriot. Aflat pe pista bazei militare de la Kogălniceanu, președintele a grăit că “Ministerul Apărării a solicitat și Parlamentul a aprobat” achiziționarea sistemelor Patriot.

Fals, căci MApN nu a cerut achiziționarea unui anume sistem, produs de un anume producător de armament. MApN, în memorandumul trimis spre aprobare Parlamentului, vorbește doar despre achiziționarea unor sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), după cum urmează: patru sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare HSAM pentru Forțele Aeriene și trei sisteme rachete sol-aer cu bătaie mare HSAM pentru Forțele Terestre. Totul cu o valaore estimată de patru miliarde de euro. Există și alte sisteme decât Patriot care să respecte cerințele armatei? Răspunsul este “Da”. De ce se dă, atunci, drept sigură cumpărarea sistemelor Patriot? Răspunsul este “Da”.

 

Sistemele Patriot

și-au câștigat faima în timpul primului război din Golf, atunci când, în fața iminenței unui atac irakian, Statele Unite au instalat în Israel și în Arabia Saudită sisteme Patriot, pentru a le apăra de raidurile cu rachete Scud modificate, de producție irakiană. Primul război din Golf a fost și prima ocazie pe care au avut-o sistemele respective de a fi testate în termeni reali de război. Cu tot triumfalismul de care este în stare propaganda americană, s-a anunțat o eficiență deosebită a sistemelor Patriot. După festivismul declanșat de victoria rapidă a aliaților, rapoarte independente, informații scurse din interiorul armatei israeliene și investigații ale Congresului SUA au scăzut această eficiență de poveste a Patriot de la 97% la 70% pentru sistemele instalate în Arabia Saudită și la 40% pentru cele instalate în Israel.

Pe 18 ianuarie 1991 s-a raportat prima folosire a rachetelor Patriot în condiții reale de război, împotriva unei rachete Scud lansate înspre Arabia Saudită. S-a raportat, de asemenea, că atacul rachetelor Patriot a fost un succes. Lucru absolut de înțeles, mai ales datorită faptului că pe data de 18 ianuarie nu s-a lansat nici o rachetă Scud asupra Arabiei Saudite, rachetele Patriot atacând, de fapt, o țintă falsă apărută în urma unei erori de computer. Cum eroarea a fost identificată și apoi anihilată, atacul poate fi considerat, prin urmare, un succes.

Sistemul Patriot a fost proiectat în 1969 și îmbunătățit de atunci încoace în mod continuu. Totuși, până la erorile manifestate în 1991, evoluția îmbunătățirilor a fost extrem de lentă. În timpul aceluiași război, o altă rachetă Scud lansată spre Arabia Saudită a scăpat pur și simplu de sub supravegherea sistemelor Patriot, lovind o baracă militară a SUA din Dhahran

și ucigând 28 de militari. Sistemul nu a funcționat din cauza unei erori de software și a faptului că, după prea multe ore de funcționare, bateriile sistemului încep să introducă în computer repere orare false, ceea ce provoacă ratarea intercepției și cu până la 600 de metri. Soluția găsită atunci a fost restartarea computerului care operează sistemul. Aparent, soluția aceasta este cea folosită și azi.

 

Lista erorilor și eșecurilor Patriot

este lungă, ea conținând și performanța că, în 26 de ani de la prima testare în condiții de război real, Patriot a reușit să doboare un Tornado al RAF, ucigând ambii piloți, un F/A-18 Hornet al US Navy, ucigând pilotul, și a luat la țintă un F-16 al USAF, ratând, însă, intercepția. Singurul avion inamic cu pilot la bord pe care l-a doborât până acum un sistem Patriot a fost un Suhoi SU-24 sirian, în 2014.

Datorită performanțelor neconvingătoare și prețului foarte mare, precum și datorită întârzierilor mari în livrarea componentelor unui sistem, Patriot sunt operate astăzi doar de cinci țări membre ale NATO: Germania, Grecia, Olanda, Spania și SUA. Există sisteme Patriot desfășurate în alte două țări NATO, precum Polonia și Turcia, dar acestea sunt operate de către armata SUA, care le și deține, de altfel.

 

Aproape concomitent

cu anunțarea acceptării de către SUA a vânzării de sisteme Patriot către România, Polonia și-a reînnoit intenția de a cumpăra, la rându-i, același sistem de rachete sol-aer, cu ocazia vizitei președintelui Trump în Polonia.

Există, totuși, diferențe între intențiile de achiziții ale celor două țări.

În ciuda informațiilor diseminate de fostul ministru Cristian Diaconescu pe un post de televiziune, România nu dorește compensarea investiției de 3,9 miliarde de dolari printr-un contract offset. Polonia, în schimb, dorește ca jumătate din valoarea contractului pe care l-ar încheia pentru achiziția sistemelor Patriot să fie executată de către industria poloneză. Astfel, 50% din investiția poloneză în sisteme Patriot s-ar întoarce în economia locală, ducând la dezvoltarea locurilor de muncă și, mai ales, la dezvoltarea industrială și tehnologică a Poloniei. România a primit rapid acceptul SUA pentru achiziție, pentru că această tranzacție nu presupune transfer de tehnologie, în timp ce achiziția polonezilor trenează, pentru că oamenii ăia vor să-și dezvolte și propria țară.

 

În altă ordine de idei, chiar dacă UE

scutește achizițiile de armament ale statelor membre de rigorile cheltuirii banilor publice, asta nu înseamnă că o investiție de 3,9 miliarde de dolari poate fi făcută de către un minister, fie el și al Apărării, fără dezbatere publică reală și fără respectarea unor standarde democratice.

Respectând principiile enunțate în timpul protestelor de stradă din ianuarie-februarie 2017, care au dus la abrogarea OUG 13, cheltuirea a 3,9 miliarde de dolari pe rachete sol-aer nu a fost prevăzută în nici un program de guvernare al nici unui partid și al nici unei alianțe ajunse la guvernare în ultimii 27 de ani. Nimeni nu a votat vreun partid știind că acesta a promis achiziționarea de armament din sursa unică SUA. Cum aceste achiziții nu au girul electoratului nici unui partid, poate că ar fi vremea ca ele să fie stopate până se cere și părerea alegătorilor – absolut deloc întâmplător, unii și aceiași cu cei care vor plăti, timp de câteva generații, armele respective.

Dar despre alte achiziții militare, cât de mult au îndatorat ele alte țări membre NATO și despre cum amenințările create artificial împing publicul să danseze de bucurie la anunțul că va fi lăsat fără bani, în numărul viitor.

Citeşte mai multe despre:

3 comentarii

  1. #1

    Iar face spume la gura Tapalaga. Iar te-ai vandut rusilor… cat iti da Putin pe un asemenea articol??!!

  2. #2

    @Alexandru Gavril Yuyu: DA, masiv in China

  3. #3

    Bā Vasile, ce bālmājesti acolo, ce Tapalagā, ce Putin, aici e vorba de afaceri necurate, te faci cā nu întelegi?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Poliția nu știe să cînte la Pian

    11 august 2020

    Pe cît de fioroși s-au repezit asupra unui biet om al străzii, împodobindu-l cu cătușe și la mîini, și la picioare, pînă și-a dat duhul în ghearele lor, pe atît […]

  • Și școala mai ucide, nu-i așa?

    11 august 2020

    Profesorul Iohannis a ținut lecția de aritmetică singur, fără să împartă oxigenul cu cineva, fără ca umbra vreunui muritor să-i strice suficiența.Voia să dea doar el veștile bune, și așa […]

  • Orban descrescătorul

    11 august 2020

    Luni, Ludovic Orban ne-a anunțat că domnia-i propie și guvernul înțelept condus de către acest geniu al șprițurilor târzii au reușit să oprească creșterea numărului de infectări. „Am reușit să […]

  • Cioclii

    4 august 2020

    Viziunea convalescentului privind în oglindă Fiți gata la harpoane că îngeru-i la copcă în țara cea vestită și rece de sub votcă cu turlele înfipte în nori pînă-n prăsea, momiți-l […]

  • N-a mai mers la pușcărie, hai, măcar, la Primărie!

    4 august 2020

    Așa cum bețivii adevărați își revin spre dimineață dacă simt pe gîtlej un nou pîrîiaș de vodcă, Traian Băsescu dă semne de dezmeticire. Lunga mahmureală politică nu i-a priit. Abstinența, […]

Ultimele articole