Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Pe la Mall, condiții de nămol

Zoom Pe la Mall, condiții de nămol

Am ajuns în week-end, total întîmplător, pe la Plaza România. Zic total întîmplător pentru că, după un drum anul trecut, cînd clădirea părea mai mult pustie și vag bîntuită de poltergeist, am decis relativ hotărît să evit monstrul capitalist. Mă rog, monstrul ăla capitalist. Nu poți să fii Che Guevara fără să mergi în nici un mall pentru tricouri pe care le vînd corporațiile tinerilor anticorporatiști.

În fine. Eram prin zonă, era frig, ploua, eu și onorabila doamnă eram de acord: hai să stăm măcar vreo oră la căldură, juniorul trebuie ferit. Pe unde să mergem? Uite, pe la magazinul ăla pentru kinderi. Dar unde e? Merg la recepție și întreb.

“E la etajul I, bla-bla-bla, detalii.”

“Și cum ajung la etajul I?”, întreb cu un soi de teamă care presimțeam că mi se va adeveri.

“Pe scări!” Mai lipsea Căpitanul Evidență din tonul ei.

“Cu un cărucior plin ochi cu un copil?” Era rîndul meu să dau cu evidența la temelie.

“Aaaaaaa… da!” Nu era un da afirmativ, era acel da pe care îl spune orice om de bun-simț cînd constată o idioțenie cît China. Plaza România s-a remodelat acum vreun an și, de-atunci, e teribil de modern. De aia nu mai are lifturi. Adică, mă rog, le are, dar le pupi doar cu escortă. Vine băiatul de la pază, te plimbă printr-o jumătate din parter, te bagă pe niște coridoare dubioase, te lasă să te întrebi dacă nu cumva vei hrăni secta de canibali siniștri care dau un alt sens expresiei “Mall, templu al consumerismului”. În fine. Am ajuns, am găsit lifturile. Am urcat.

“Și așa faceți ori de cîte ori are cineva nevoie de lift?”, îl întreb pe omenosul Cerber.

“Dacă așa e modern…”

Măcar aici avea dreptate. Treizeci de minute mai tîrziu, căutam, prin același mall, un mic altar al aceleiași modernități: toaleta pentru mamă și copil. Mă rog, mai mult pentru copil. Am găsit. Am intrat. Am regretat. Nu știu ce a fost înainte, dar acum era clar o jumătate de baie, tăiată prost în zid și transformată într-un spațiu în care găseai o masă pe care să schimbi un copil. Toaleta rămăsese în camera de alături. Și tot acolo rămăsese și chiuveta. Nu-i nimic, ne-am consolat, fraierii erau ceilalți. Noi măcar aveam uscător de mîini.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • O dublă înmormîntare

    22 mai 2018

    Înainte s-o cotească de-a bușilea spre infern printr-un tub de ciment folosit la canalele de irigații din pustiul libian, Muammar Gaddafi, observînd că trădarea trăiește în concubinaj cu ofițerii din […]

  • Evreunul contra Israel?

    22 mai 2018

    Ca dovadă că prostia nu e monopol PSD, șeful PNL a făcut o plîngere penală pe adresa Torei iudaice, acolo unde legea talionului, a ochiului scos și a dintelui spart […]

  • Când Dragnea și Orban se joacă de-a Messi

    22 mai 2018

    Liviu Dragnea a luat politica externă pe cont propriu. Nu i-a cerut-o nimeni, nu exista nici o presiune, aproape că nu aveam ceva numit ”politică externă”. Și-atunci, în infinita-i înțelepciune […]

  • Convertirea pescarilor

    15 mai 2018

    Duhnea Ierusalimul ca o străveche bute, Imperiul avea platfus și nu primea nici vești și cum dădeam cu vîrșa prin bălțile stătute, de mila Lui ne-am transformat în pești.   […]

  • Iohannis la numărătoarea morților

    15 mai 2018

    “A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă”, zicea Klaus Iohannis, în noiembrie 2015, cînd norocul său politic incendia clubul Colectiv și îi aducea pe tavă […]