Piticii sînt mici

Din categoria “Stați să vă dau bonulețul” sau “Ciorbiță de văcuță”, ați observat obsesia anumitor oameni de a-și denumi propriii copii, dar și pe copiii altora, pitici? “Am fost cu piticu’ în parc să se vadă cu alți pitici, după care am fost la raionul de haine pentru pitici.” OK, am observat cu toții că ai un copil care nu e mare sau e de dimensiuni medii, e mic. În același timp, știi cine mai e mic? Piticii! Am înțeles cu toții, de-aia e amuzant să le zici la copii “pitici”. Fiindcă sînt mici. Dar pe bune acum, nanismul e o chestie serioasă și foarte nasoală. De ce ai vrea să-ți asociezi copilul cu o dereglare a hormonilor de creștere care duce în timp la o problemă fizică foarte serioasă? Mai sînt și alte chestii mici și drăgălașe, mult mai OK, cu care poți să-ți asociezi copilul. De exemplu, o piatră sau un șoarece, sau virusul Ebola. “Hai, virusache! Hai în parc să te joci cu alți virușei!”