În martie, cu puțină vreme înainte de summit-ul PPE de la București, PNL a anunțat că-l cooptează, prin absorbție, pe Sebastian Burduja, cu tot cu partidul său inexistent, PACT. Mega-mișcare pe piața politică. PNL, ditamai partidul, a cooptat pe neica nimeni în scopul întăririi partidului.
Dar este Sebastian Burduja
neica nimeni? Nu, nu este. Am fost întrebat, în august trecut și multă vreme după aia, de ce mă preocupă dezvăluirea caracterului unui personaj despre care nimeni nu știe nimic. Mă preocupa și mă preocupă și acum, pentru că exact personajele astea care trec pe sub radarul celor mai mulți vor ajunge, într-o zi sau alta, să ne conducă. Prezentați drept tineri competenți – exact ce ne trebuie nouă, nepătați și purtători ai speranței –, acești oameni care apar de nicăieri, chipurile, ar putea să ne decidă viitorul fără ca noi să-i fi însărcinat cu această misiune.
Sebastian Burduja a fost crescut de mic
pentru a ajunge mare. Tatăl lui, un umil bancher al Securității înainte și după 1990, a investit enorm în el. Bani și relații. Copilul a fost crescut fiind convins de către tată că are un viitor măreț. Că va ajunge cel puțin prim-ministru, dacă nu chiar președinte al României. Pe la 5 ani, plus-minus, Sebastian era pozat purtând eșarfa tricoloră a lui Maricel, primar numit al unui orășel de provincie din Moldova. Istoria oficială a familiei spune că Maricel ar fi fost primar ales, dar asta e doar una dintre minciunile pe care le răspândesc frecvent în media. În 1990 nu au avut loc alegeri locale, toți primarii, chiar și cel din Piatra Neamț, fiind numiți. Dar ne încurcăm în atâta lucru? Important e că ăla mic a apucat să-și facă o poză cu eșarfa tricoloră de primar, eșarfă pe care ta-su o vedea de președinte, după modelul lui Ceaușescu. I-ar fi pus și un sceptru în mână, dar n-a găsit în micuța localitate unde s-a refugiat după fuga lui Pacepa. De ce după fuga lui Pacepa? Îhî.
Sebastian Burduja nu are
absolut nici o realizare personală, deși a ajuns deja la vârsta de 34 de ani. A făcut școală, afară. La Harvard. Dar ăsta nu este meritul lui, ci este meritul banilor lui ta-su.
Cu banii babacăi în spate, cu relațiile lui din Securitate, perpetuate în SIE, este ușor să faci rahatul praf. Iar „Tianu“, căci așa îi place să i se spună, a făcut praf, până acum, atâta rahat, încât ai putea să îneci în el zeci de copii din școlile de țară care au încă WC-ul în curte. O toaletă decentă pentru ei n-ar fi construit în toți acești ani, deși ar fi putut. Măcar una.
În schimb, de vreo doi ani, îl sponsorizează pe Cristian Dide și acțiunile lui demente. Și tot la rahat ajungem. Căci cu asta se ocupa Dide pe 10 august 2018, în rulota ce aparținea PACT: strângea rahatul lăsat de manifestanți în toaleta rulotei, îl punea în pungulițe și arunca cu el în jandarmi. Mega-realizare.
De fapt, pe 10 august 2018,
Sebastian Burduja a jucat un rol important. El este cel care a și provocat acest miting, partidulețul lui și l-a asumat până când și-a dat seama că ar răspunde penal dacă iese rău. Iar lucrurile erau chitite să iasă rău. Mitingul de pe 10 august trebuia să se lase cu violențe. Nu ca alea care oricum au fost, ci mai grave. Violențe și morți. În schemă mai erau prinși și Gabriel Oprea, mânuitor de galerii violente și, la acel moment, încă, al unor importanți factori de decizie de la Interne, precum și alți băieți din Jandarmerie și de la Interne. Și nu doar ei. Dacă ieșea cum au gândit ei lucrurile, în seri succesive de întâlniri strategice, erau șanse ca ăsta mic, „Tianu“, să ajungă premier.
Din cauza asta, din cauza importanței acestui puci eșuat, Sebastian Burduja a apărut la miting pe 10 august, în ciuda unei tragedii pesonale ce avusese loc cu doar câteva zile mai devreme, Orice tată căruia bunicul i-a omorât copilul prin neglijență, lăsându-l să se înece în piscină, la doar trei ani, ar fi jelit, încă, pe 10 august. Nu s-ar fi lăsat fotografiat zâmbind în mijlocul Pieței Victoriei. Dar cariera cere sacrificii, nu? Uneori, chiar umane.
10 august 2018
a eșuat. Nu s-a lăsat cu destul sânge și destulă emoție ca să ducă la schimbarea de guvern pe care mizau mulți. Burduja cel mic a intrat, o vreme, într-un con de umbră. Dar iată că a revenit în forță în martie, via PNL. Va fi, după completarea absorbției, vicepreședinte al PNL. Vicepreședintele celui de-al doilea partid ca mărime din România. La 34 de ani, fără nici o realizare notabilă în viață.
Oare? Nu PACT-ul i-a interesat pe liberali când l-au cooptat pe Burduja Junior, ci rețeaua lui din diaspora. Plus banii Securității, desigur. Conform declarației lui S.B., PACT „înseamnă o rețea în diaspora de mii sau zeci de mii de români, cea mai întinsă organizație în diaspora este Liga Studenților Români din Străinătate, pe care am fondat-o acum zece ani“.
Asta era. Liga Studenților Români din Străinătate este, conform lui Burduja, pusă la dispoziția PNL. Așa crede el, așa cred acoliții lui. Mulți dintre membrii LSRS au o altă părere. Dar nu contează, de fapt, ce cred membrii. Contează ce au crezut ăia din PNL când i-au oferit lui Burduja postul de vicepreședinte. De unde, mult mai ușor, va putea accede spre funcțiile la care visează banii Securității pentru el. Inshallah.