Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

PNRR-ul românesc, un eșec ușor de anticipat

Zoom PNRR-ul românesc, un eșec ușor de anticipat

reziliență s.f. 1. Capacitatea unui corp de a reveni la forma și dimensiunea inițială după deformare. 2. Capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (emoțional, economic ș.a.m.d.). [Pr.: -li-en-] – Din fr. résilience, engl. resilience.

redresare sf [Pl: ~sări / E: redresa1 Revenire la poziția normală.  Și: îndreptare, (frm) redresament. 2 (Fig) Aducere pe calea cea bună.

Acestea sunt cele două cuvinte definitorii din sintagmele Mecanismul de Redresare și Reziliență și Planul Național de Redresare și Reziliență. Ar trebui să înțelegem, din aceste sintagme, așadar, că avem de-a face cu un plan prin care Uniunea Europeană dorește revenirea economiilor țărilor membre la dimensiunea inițială, la funcționarea normală de dinainte de pandemia de coronavirus. Asta ar fi teoria din titlu. Doar că nu e chiar așa.

UE încearcă, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, să-și arate puțin și mușchii, condiționând acordarea banilor (către toate țările, nu doar către România) și de nedefinite reforme. Nu este o revenire la starea anterioară, ci o încercare de a schimba economiile europene, de a le îndrepta spre controversatul Green Deal, insuficient gândit și pentru multă vreme inaplicabil.

România e și mai cu moț în povestea asta, văzând în PNRR posibilitatea de a face o mulțime de investiții pe care până acum nu le-a făcut din varii motive. Multe dintre ele sunt legate de incompetență, altele de corupție. Dar incompetența este principalul motiv. România, de exemplu, vrea să investească în autostrăzi, într-un uriaș contratimp cu tendința europeană și mondială, care începe să ignore autostrăzile, ducând dezvoltarea transportului înspre variantele alternative, în special transportul pe calea ferată.

Suntem, acum, la al doilea PNRR

prezentat public. Primul PNRR a fost scris pe genunchii isteților din PNL și a fost prezentat pe 26 noiembrie 2020, în timpul campaniei electorale, drept o mare realizare a partidului aflat, la acel moment, la guvernare de unul singur. A fost o grabă inutilă, pentru că nimeni nu ne ceruse să prezentăm un PNRR atât de repede, mai ales că încă nu ieșiseră documentele finale ale MRR. Dar Siegfried Mureșan a fost impresionat și a felicitat PNL pentru realizare. După care, se pare, PNRR-ul prezentat într-o mizanscenă dramatică de către președintele Iohannis și premierul Orban a fost trimis la Bruxelles. Unde birocrații s-au luat cu mâinile de cap, au plâns, au râs și au trimis PNRR-ul electoral înapoi. Cu rugămintea ca România să nu-și mai bată joc de CE cu toate prostiile astea și să pună mâna să vină cu ceva serios.

A apărut noul guvern,

de coaliție. Specialiștilor de renume din PNL li s-au alăturat specialiști de renume din USR-PLUS și din UDMR. Împreună, ei au alcătuit un nou PNRR, pe care l-a anunțat, triumfal, Klaus Iohannis, pe 17 martie. În stilul smuls caracteristic, președintele a enumerat câteva zone mari de investiții. Cumulate, acestea ajungeau la 26 de miliarde de euro. Suma alocată României pentru PNRR de către UE este, așa cum am arătat într-un articol de săptămânile trecute, de 14.248.020.000 de euro. Mai avem dreptul să împrumutăm până la 13.798.735.562 de euro. În total, prin PNRR, granturi nerambursabile și împrumuturi, suma maximă pe care o putem obține este de 28.046.755.562 de euro.

Ei bine, noul PNRR

pus, chipurile, în discuție publică presupune proiecte de nici mai mult, nici mai puțin de 41.143.000.000 de euro.

Repetăm: avem posibilitatea de a accesa maximum 28.046.755.562 de euro, dar Guvernul României propune proiecte de 41.143.000.000 de euro. Adică mai mult cu 13.096.244.438 de euro. Avem un Plan Național de Redresare și Reziliență care reprezintă 146,69% față de suma maximă pe care o putem accesa. De data asta, la Bruxelles nu se va mai râde. Cel mai probabil, vor trimite în România o echipă de psihiatri și câteva zeci de brancardieri, ca să-i ducă pe membrii Guvernului și pe președinte la tratament, nu la negocieri.

Pe lângă faptul că suma

cerută de către Guvernul României reprezintă 146,69% față suma maximă accesibilă și 288,76% față de suma nerambursabilă pe care o putem primi, Guvernul pare a nu fi învățat absolut nimic din respingerea primului PNRR.

În prima variantă, România propunea investiții de 6.400.000.000 de euro în autostrăzi și drumuri expres. În varianta actuală, propune investiții de 4.500.000.000 de euro în autostrăzi, clar respinse de UE, dar spune că acestea vor fi, de data asta, verzi, ecologice, înconjurate de copaci și străbătute de mașini hibrid și electrice. Poate Juncker, într-o criză de sciatică, ar fi mușcat făcătura. Poate.

În primul PNRR, Guvernul Orban propunea investiții în căi ferate și metrou de 9.250.000.000 de euro. Pentru că UE cerea mai multe căi ferate și mai moderne, în al doilea PNRR Guvernul Cîțu se conformează și propune investiții în căi ferate și metrou de doar 5 miliarde de euro. O scădere de 4,25 miliarde în fix zona favorizată de UE. Strategică mișcare.

În momentul actual, PNRR-ul

pus în discuție de către România este o bătaie de joc. O suprabugetare de 146,69% față de maximul alocării UE și ignorarea direcțiilor generale din documentele Uniunii sunt semnele unui eșec anunțat. Un eșec răsunător, construit pe eternul principiu românesc „merge și așa“. Uneori nu merge. De data asta, cu siguranță nu.

2 comentarii

  1. #1

    Faptul ca vrem cu cca. 50% mai multi bani, este compensat, desigur, de propunerile de a-i utiliza in alte domenii decat cele impuse. Succesuri!

  2. #2

    e ca la windows: error, fa un update (mai trage o data, ca pe /din banii /timpul tai /tau)…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Norocul rîmă-n soarele cu pete

    13 aprilie 2021

    Norocul rîmă-n soarele cu pete precum un porc umflat cu diamante, cum l-aș ademeni-n vîrtej și pante spre cocinile sfinte să se-mbete, frică îmi e să nu ne creadă plante […]

  • Boala băncii nebune

    13 aprilie 2021

    România a împrumutat săptămîna trecută 3,5 miliarde de euro de pe ceea ce Guvernul numește „piețele externe“. Aceste piețe puteau să fie și interne, fiindcă ele reprezintă, de fapt, băncile-mamă […]

  • Prizonierii lui 5%

    13 aprilie 2021

    936.864 de români au votat, în decembrie 2020, cu alianța USR-PLUS pentru Senat și 906.965 de cetățeni români au votat cu alianța USR-PLUS pentru Camera Deputaților. Nici măcar 5% din […]

  • Rugăciunea preafrumoasei blondine către jandarmul călare pe situație

    6 aprilie 2021

    Motto: ,,Nu pot, nu pot, fată mare, Că mi-e murgul slab de șale“ Stimată și iubită, în veci, Jandarmerie, te rog să-mi pui cătușele și mie. Și fiindcă disperarea mă […]

  • Miracolul prostiei românești

    6 aprilie 2021

    Pentru o clipă s-ar fi putut crede că Iohannis revine din lunga stare vegetală, că transformarea dulapului în om, pe care alchimiștii au negat-o veacuri la rînd, se petrece chiar […]