Prinț și turnător

Sfîntul potir în care picură, de 25 de ani, iluziile unui grup anacronic, s-a spart. Monarhia s-a dus pe copcă. Bătrînul rege Mihai, epuizat de veacul pe care îl duce cu sine, s-a lăsat prostit.

Securitatea se măritase de mult cu Casa Regală, dar acum a pus piciorul în prag și i-a izgonit moștenitorul de drept. În tăcerea încărcată de rușine care se întinde peste dramul de speranță spulberat, se împletesc amorțeala civililor și muțenia unor lideri politici proști.

Prima regină cu bască a României, Coana Leana, știa să-și împerecheze interesele politice cu purtătorii lor umani. Cum o supăra vreun lingău din elita Comitetului Central, cum îi băga neveste-sii, „între bulane”, un securist înalt, chipeș și cu mărimea 46 la picior, care s-o smulgă pe activistă din tristețea hormonală și să-i culeagă, din orgasmele tîrzii, toate mărturisirile așteptate de Tovarășa. Metoda era simplă, controlul – total. Pe deasupra, se lăsa și cu fotocopia porno a misiunii, care încingea imaginația fostei parașute din Petrești.

La fel a tratat Securitatea problema incomodă a monarhiei. În 1996, Radu Duda era înalt, chipeș, purta 44-45 la picior, iar calitățile lui de bază izvorau dintr-un tabel cu persoane cărora PCR le dăduse aprobare să colaboreze cu oamenii lui Postelnicu. Tatăl tînărului de prăsilă a fost secretar de partid în județul Iași, apoi om cu greutate în FSN și apropiat de Ion Iliescu. E exclus ca Ion Iliescu să nu fi fost informat de operațiune, mai ales că, pentru cineva care a jucat cerculețe cu Sinistra, metoda „bulanelor” nu era tocmai o noutate.

În 1997, Majestatea Sa Regele Mihai e presat de faptele nocturne ale actorului Duda și cedează. Margaretei i se dă calul de bărbat, și, în mai puțin de un an, principesa îl poftește în trăsură. Regele trece peste legea salică și îl face pe Duda prinț și soț al moștenitoarei tronului.

Securitatea a vegheat asupra Casei Regale ca un grădinar sovietic, așteptînd să vadă cum Rosa odorata se încrucișează cu Sîngele voinicului. Dar asalturile lui Duda n-au produs urmași, iar cînd Majestatea Sa l-a băgat în față pe Nicolae, în toate unitățile de resort s-a dat indicativ „Radu cel Frumos”.

Prințul Nicolae a fost o mutare inspirată și, dealtfel, singura, care a dat monarhiei un orizont palpabil. Tînăr, dezghețat, puțin cam pitic, dar voios și educat, Nicolae a adus cu el o prospețime numai bună să pună pe fugă moliile din catifeaua veche a palatului și să reaprindă curiozitatea generației X. Un băiat al cărui sînge albastru s-a amestecat cu mediul universitar britanic, cu spiritul Royal Air Force și călăria, cu matematica, germana, franceza și ciclismul, cu dragostea bunicului său și cu hotărîrea de a-și închide existența într-un sarcofag cu blazon, într-o țară de la marginea lumii – aceasta e legenda prințului Nicolae. La 30 de ani a fost izgonit de pe scenă la cererea sufleurilor de la SIE, ca să reintre în rol actorul Duda și să ducă drama la unitate.

Securitatea, ai cărei plozi au ajuns azi unchi și părinți în serviciile secrete, a fost lăsată să-și facă mendrele cu batrînul și învinsul Rege Mihai. Cît de imbecili, de lacomi și de șantajabili pot fi șefii politici ai acestei țari ca să permită dispariția singurei idei bune cu avionul de Londra!