Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

RADOST IVANOVA, Plovdiv 2019: “De cînd s-a anunțat că Plovdiv va fi Capitală Culturală Europeană, am avut o creștere de 40% a încasărilor din turism”

Zoom RADOST IVANOVA, Plovdiv 2019: “De cînd s-a anunțat că Plovdiv va fi Capitală Culturală Europeană, am avut o creștere de 40% a încasărilor din turism”

Plovdiv este una din Capitalele Culturale Europene (CCE) de anul acesta. Cu gîndul la Timișoara 2021, am vrut să aflu de la Radost Ivanova, fosta șefă a Oficiului de Turism local, manager de proiect pentru CCE și, după cîștigarea nominalizării, director de marketing, advertising și activități comerciale al comitetului de organizare Plovdiv 2019, cum au pregătit bulgarii un eveniment de o asemenea anvergură.

 Cît de greu a fost să puneți în aplicare un proiect atît de important? Vă rog să faceți o scurtă recapitulare de la începuturi și pînă în prezent, cu o lună înaintea sfîrșitului de an în care Plovdiv a fost CCE.

În 2011, cînd ne-am hotărît să aplicăm pentru CCE, știam că va fi greu, dar cît de greu a fost am realizat abia anul acesta. Fiind primul oraș din Bulgaria nominalizat cu această prestigioasă titulatură, n-am avut absolut nici un fel de experiență, nici măcar la nivel național. A fost dificil să ne implementăm programul și activitățile, dar și să le promovăm, nu numai în Bulgaria, ci și în întreaga Europă. A fost dificil să împlinim așteptările oamenilor, în special ale locuitorilor orașului, pentru că puțini au citit detaliile proiectului: ni se spunea că ar trebui să avem tot timpul festivaluri, dar lucrurile nu funcționează așa. A trebuit să-i informăm ce presupune acest proiect, să ne adaptăm capacitatea de lucru la evenimente de diferite anverguri, să învățăm să lucrăm în echipă cu diverse alte persoane, pentru că nu doar noi, cei din comitetul de organizare, am muncit la acestea, ci și alte entități economice, culturale, artistice. A fost o călătorie lungă, începută acum opt ani, și, privind în urmă, ne dăm seama că am făcut pași uriași; toți cei implicați în organizarea evenimentelor culturale au în prezent o perspectivă diferită, mult mai largă. Probabil că trebuie să mai treacă un an ca să realizăm cu adevărat ce s-a întîmplat în Plovdiv în 2019, ca să avem feedback-ul tuturor evenimentelor, nu numai al festivalurilor la care au asistat mii de oameni, dar și al atelierelor, al întîlnirilor cu artiștii internaționali, cu oaspeții veniți din toată lumea ca să-și împărtășească valorile și experiența lor. Cred că cel mai bun lucru e că acum sîntem cu toții convinși că nu trebuie să ne oprim pe 31 decembrie 2019, ci să continuăm să ne propunem alte proiecte pentru viitor.

Timișoara va fi, la rîndul ei, în 2021, CCE. Ați intrat cumva în contact cu echipa de acolo?

Da. Există o organizație informală a membrilor foste și viitoare CCE, o mare familie a CCE. Echipa Timișoara 2021 e parte a acestei organizații, care are întîlniri cel puțin semestriale.

Unde și cînd v-ați întîlnit ultima dată?

Ne-am întîlnit anul trecut, aici, în Plovdiv și în Matera, cealaltă CCE din 2019. La aceste întîlniri discutăm care ne sînt ideile, ce planuri avem, ne împărtășim problemele, realizările; comunicăm informal, cu bune și rele, ce-am făcut, ce facem și ce vom face, și asta e de mare ajutor pentru toată lumea. Ne invităm unii pe alții la deschideri de CCE, la evenimentele importante, la închideri, avem proiecte în comun. Deci sînt multe moduri în care putem colabora între noi.

Conceptul CCE strînge împreună oamenii cu un scop comun. Evenimentele disparate, inițiativele izolate, oricît de speciale, nu sînt suficiente pentru o dezvoltare coerentă: trebuie construit, așa cum spune și sloganul campaniei dumneavoastră #together, împreună. Timișoara are exemplul Sibiului, care a fost CCE în 2007, dar este foarte important să știe cum se fac lucrurile acum, pentru că în 12 ani s-au schimbat multe.

Absolut. Ce-am făcut noi în anii anteriori: am organizat întîlniri cu colegi din foste CCE, dar și cu specialiști din diverse zone ale turismului (firme de transport, hotelieri, restaurante, tour-operatori, agenți de turism, jurnaliști), pe care i-am invitat la Plovdiv ca să ne spună opiniile lor – International Meeting of Tourism, ajuns anul acesta la a XI-a ediție, a fost un instrument de lucru foarte bun pentru noi, cei care pregăteam CCE. Am fi bucuroși să împărtășim din experiența noastră cu colegii timișoreni și cu alți viitori membri CCE: multe dintre probleme sînt comune și, dacă le spunem cu ce ne-am confruntat și cum am reușit să le rezolvăm, le va fi mult mai ușor.

Ce buget ați avut pentru proiectul CCE Plovdiv 2019?

Aproximativ 38 de milioane de euro, pentru întreaga perioadă, fără să adăugăm costul lucrărilor de infrastructură.

Bani europeni?

Nu, aproape în totalitate doar fonduri ale bugetului local.

Dacă ar fi să alegeți cîteva evenimente culturale importante din anul CCE, care ar fi acestea?

Pentru iubitorii de muzică clasică, Opera Open Festival, o reprezentație prestigioasă la amfiteatrul antic din oraș cu multe vedete internaționale: Teatrul Balșoi, Opera din Viena, Teatrul din Budapesta, artiști din Parma… Liz Wright, o cîntăreață de jazz recunoscută la nivel mondial, a avut un recital împreună cu Opera din Plovdiv. Au fost multe evenimente importante, de la spectacole de operetă și balet la concerte rock. La festivalul rock organizat în iulie, de exemplu, la Iron Maiden, Judas Priest, Sabaton, Disturbed, Garbage, Whitesnake, Evanescence au asistat 50.000 de spectatori. Tom Jones și Bryan Adams sînt alte nume mari ale muzicii mondiale care au concertat anul acesta în Plovdiv.

V-au fost oaspeți nu numai artiști: sînt sigur că ați remarcat o creștere a numărului de turiști în oraș anul acesta. Aveți deja ceva cifre?

Din ianuarie pînă în septembrie, peste 500.000 de turiști au înnoptat în Plovdiv. Nu e corect să vorbim însă doar de 2019, pentru că acest proces de creștere a început înainte de anul CCE și va continua și după acesta: de cînd s-a anunțat că Plovdiv va fi CCE, din 2014 pînă anul trecut, am avut o creștere de 40% a încasărilor din turism, exclusiv Airbnb și cazările la particulari.

Ați remarcat mai mulți turiști români anul acesta?

Da, dar nu v-aș putea spune numărul lor. E o destinație nouă pentru ei, pentru că, după cum se știe, românii preferă partea de nord a Bulgariei, în special litoralul.

Ca o concluzie, la ce să se aștepte oamenii care vizitează o CCE?

Vorbind despre Plovdiv, situri istorice remarcabile (și neapărat vreau să menționez aici bazilica cu mozaicuri de secol V unică în Balcani, amfiteatrul antic, stadionul roman de sub pietonala centrală, Orașul Vechi, cu casele de secol XIX în care artiști locali manufacturează obiecte artizanale), muzee și galerii de artă, parcuri. Pînă la evenimentele artistice de seara, turistul se poate plimba prin centrul orașului și se poate opri la un restaurant tradițional, pentru o experiență culinară deosebită stropită cu vinurile bulgărești foarte bune și nu foarte scumpe.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Șato falit

    21 ianuarie 2020

    Anul trecut, cam pe vremea asta, am intrat ca un domn într-o bancă, fluturîndu-mi hlamida gloriei, și am ieșit într-o jumătate de oră, ponosit ca un homles fără pensie și […]

  • Pe cale de dispariție

    21 ianuarie 2020

    Gîndacul croitor al stejarului a apărat Valea Oltului mai îndîrjit decît au făcut-o dacii lui Scorillo și ai lui Decebal. A oprit buldozerele, planul de fezabilitate și fondurile europene doar […]

  • Răul cel mai cinic

    21 ianuarie 2020

    A devenit extrem de plictisitoare, ba pe alocuri chiar enervantă, mantra asta cu alesul între răul cel mai mic și răul cel mai mare. Sunt din ce în ce mai […]

  • Constituție, prostituție…

    14 ianuarie 2020

    A existat, după 1990, un moment încare Constituția României putea fi modificată, schimbată în bine. Era epoca în care o alianță politică obținuse peste 60% din locurile din Parlament. Se […]

  • Istoria în adormire

    14 ianuarie 2020

    Dacă turiștii sovietici înarmați cu drujbe, fitile de lampă și scrumbii afumate nu s-au sfiit în decembrie ‘89 să se cațăre pe acoperișurile caselor conspirative ale Securității și să tragă […]