1475 – Legenda spune că Ștefan cel Mare nu organiza referendumuri. Mereu, când voia să afle răspunsul la o întrebare, el trăgea cu arcul și, acolo unde se-nfigea săgeata, întreba un răzeș local dacă e de acord cu hristoavele domnești pe care le-a votat Sfatul Țării.
1597 – Mihai Viteazul îi cheamă la urne pe țărani ca să-i întrebe dacă sunt de acord sau nu să fie legați de glie, așa cum au propus boierii. Până la urmă, propunerea boierilor trece, însă numai pentru că majoritatea țăranilor nu vin la vot, de frică să nu fie legați și de urne.
1711 – Dimitrie Cantemir convoacă un referendum pentru a se aproba noua Descriere a Moldovei. În noul document se specifică foarte clar că familia e formată dintr-un moldovean și o moldoveancă, însă, în unele cazuri, moldoveanca poate să fie și bărbat, că doar nu mai suntem în Evul Mediu.
1910 – Rivalii Brătienilor propun organizarea unui referendum, astfel încât familiile să nu mai poată fi formate din frați de același sex, care pun umărul la construirea României moderne.
1918 – Românii din Transilvania decid prin referendum că unirea tradițională trebuie să se facă între un principat și o țară-mamă, niciodată între două țări-mame, pentru că iese haos apropo de unde trebuie pusă capitala.
2003 – Are loc un referendum pentru modificarea Constituției. Mulți români nu se duc la vot, explicând că nu știau răspunsul la întrebare și nu voiau să se facă de râs.
