* Am aşteptat ieri toată ziua, apoi azi-noapte, poate-poate o mai fi vreo replică a cutremurului de dimineaţă. Mai ales noaptea am aşteptat, atunci e amuzant, să vezi vecinele în cămăşi de noapte, ca tot atîtea stafii cu alifie pe faţă şi bigudiuri în păr. Dacă seismul nu pică prea tîrziu, ci vine decent, pe la ora jurnalelor de ştiri, sînt şanse ca unele doamne să iasă chiar din cadă, cu maximum un prosopel pe ele (aşa am văzut-o pe tanti de la trei, în 1977), chit că pe unele nici o mochetă mare nu le-ar acoperi.
Deci, am aşteptat, dar nu s-a întîmplat. Citind în România Liberă "Vom avea cutremur de 6 grade anul acesta", am înţeles că, totuşi, ar mai putea fi unul prin noiembrie, cînd e frig şi zloată şi numai de ieşit în stradă n-are omul chef. Şi nici nu va fi mare lucru de capul lui: "Vor cădea bibelourile şi cam atît!", scrie în text. Ca om fără peşte pe televizor, fără pescari, balerine, vaze şi lebede de faianţă, mă simt jignit de afirmaţie. Mi s-ar fi părut normal avertismentul "Se vor răsturna cărţile din biblioteci şi albumele din colecţii, iar tablourile de pe pereţi riscă să cadă".
* Toată presa a băgat texte despre noua campanie antifumat din Canada, cu pozele de pe pachetele de ţigări înfăţişînd muribunzi. Am senzaţia că fumătorii adevăraţi vor face ceva pe pozele astea – mai exact, le vor astupa cu staniolul scos din capac, strecurat între carton şi celofan, cum fac şi acum. Asemenea imagini mai mult te enervează, în loc să te facă să te gîndeşti la nimicnicia omului în faţa Eternităţii şi la rostul vieţii. Eu aş băga, la ţigările din România, poze cu morţi întinşi, comod, în sicrie, cu mîinile pe piept, pălăria lîngă pernă, legătură la fălci şi vată în nas, poze de la priveghi, cu bocitoare în jur, poze de la înhumare, cu popa care cîntă, rude care zgîlţîie coliva şi o găină zvîrlită cu boltă peste groapă (cu aripile deschise, ca un simbol al speranţei), ori chiar o fotografie artistică, un prim-plan al unei colive, pe care scrie cu bombonele colorate "Dacă mai fumezi, poate fi a ta!".
* Libertatea vine cu o ştire care îmi întăreşte nişte bănuieli: "Va apărea pastila care te ajută să uiţi amintirile neplăcute". Cică e o bulină produsă de englezi, care ar putea apărea pe piaţă în următorii ani, în ajutorul celor cu fobii sau care au suferit traume. Pomeneam despre nişte bănuieli: că aşa o pastilă există – poate nu sub formă de pilulă, poate ca un fel de praf sau de soluţie, care se picură în rezervoarele de apă potabilă ale localităţilor, din patru în patru sau din cinci în cinci ani, înainte de alegeri. Altfel, nu se explică unele chestii!
* În fine, am găsit în Click! titlul "Iată pietrele care te ajută să scapi de BOLI!". E ceva despre terapia cu cristale, iar pietrele din poze par cumpărate de la Tîrgul Meşteşugarilor cu tarabe şi grătare, par un fel de ceva de atîrnat la gît şi atît. Am văzut pietre care într-adevăr i-au scăpat pe nişte bolnavi de suferinţă: mi-a arătat un amic chirurg nişte calculi biliari şi renali cît ouăle! Ar mai fi şi altele care pot ajuta să scapi de boli, dar după aia se interpretează că am dat idei oamenilor, să spargă cu ele geamurile unor instituţii din domeniul sănătăţii.
