Cu dușuri și cu apă minerală, românii au scăpat de zăpușeală
Prin Ordonanța de Urgență 99/2000, în perioadele cu temperaturi extreme angajatorii trebuie să asigure angajaților apă minerală și dușuri; deținem informații de ultimă oră din teren:
- Mai mulți angajatori din județul Vaslui au fost fugăriți cu topoarele de angajați, pe motiv că le-au oferit sticle cu apă minerală; salariații altei societăți comerciale au demontat dușurile și le-au vândut, ca să aibă bani de tărie.
- Angajații unei firme care îmbuteliază apă minerală au rămas dezamăgiți după ce patronul le-a oferit câte o sticlă de apă; dezamăgiți au fost și salariații de la Baia Comunală, după ce domnul director le-a montat în sala de dușuri încă un duș, anume pentru ei.
- Și patronul unui atelier de confecții a amenajat pentru angajatele sale o sală de dușuri cu dotări moderne, inclusiv sistem de supraveghere video; clipurile „Confecționere fierbinți“ au ajuns pe diverse site-uri, unde s-au bucurat de mare succes.
- Mai mulți agricultori din diverse așezări rurale au primit de la primăriile lor aparate de aer condiționat, ventilatoare și dușuri; ei așteaptă acum ca edilii să respecte promisiunile făcute în campania electorală și să tragă în localitățile lor curent și apă.
- În chiar aceste clipe, milioane de români se răcoresc înjurând Guvernul!
Turiștii străini critică nămolul de Techirghiol: „Gust infect!“
Aflați pe litoralul românesc, într-un concediu care îmbină distracția tipică stațiunilor estivale cu binefacerile tratamentului pe bază de nămol sapropelic de Techirghiol, niște turiști olandezi au avut cuvinte prea puțin măgulitoare la adresa acestei bogății naturale a României, izvor de sănătate. Joost Van Gheelje chiar s-a îngrețoșat, amintindu-și, în timp ce ne povestea: „Ceva vâscos și gros, înecăcios, puturos, scârbos, grețos, cu depuneri și mizerii care scrâșneau între dinți, nu vreau să-mi aduc aminte, că mă cutremur!“, iar prietenul său Rembrandt Van De Teerjent a ținut să puncteze: „Nu mai cumpărăm cât om trăi ciocolată la pahar de plastic din România! Ne-a ajuns pe toată viața! Și mai vreți Schengen? Krijg de pest! Klote-zooi!“*.
* Expresii nelalocul lor utilizate de unii olandezi la nervi.
Dacă nu aveau peste 105 anu, olandezii nu aveau ce căuta la lacul lui Tekir. La vârsta aceea nu vezi cacatii plutind.
Nu erau la ghiol, ci într-o stațiune în care conlocuitorii vând pe plajă nămol la pahare din plastic.