E clar că românii s-au învățat cu ajutoarele de la stat. O dovedește cazul recent al unui prosper faraon egiptean, care a venit într-un sat din Botoșani ca să construiască o piramidă, însă localnicii nu s-au arătat interesați să tragă de bolovani imenși în timp ce-i biciuiește cineva. În loc să muncească pentru ridicarea unui monument funerar gigantic care va dăinui peste secole, bărbații din sat au preferat să bea la cârciumă sau chiar să doarmă. Nici nu-i de mirare că, după numai trei luni, faraonul a trebuit să tragă obloanele. Proiectul marii piramide botoșănene a fost abandonat, iar monarhul egiptean a plecat să construiască în altă parte.
”Sistemul comunist de ajutoare sociale e de vină”, e de părere faraonul. ”Dacă faci un calcul și tragi linie, nici nu merită să mai muncești la Marea Piramidă. Ca să ce? Păi, ce oferim noi în schimbul muncii e că-i lăsăm în viață pe lucrători și nu-i dăm la crocodili. Dar, stupoare! Statul român face deja asta. Guvernul bolșevic de la București s-a angajat să-i lase în viață pe localnici. Pe banii cui? – mă întreb. Oare de unde are statul bani ca să-i hrănească pe acei crocodili cu altceva decât cu săraci care nu vor să muncească?”
Aceeași soartă a avut și un amiral grec pe care l-a atras în Constanța rata mare a șomajului din județ. Degeaba, însă. Puțini constănțeni au vrut să vâslească la galerele lui de război. Românii pe care amiralul i-a intervievat au spus că nu le place să tragă la rame sub lovituri de bici și că nici nu vor să participe la un război care nu-i al lor, împotriva unei forțe navale a Antichității cum e Imperiul Persan.
25 de vizualizări
